|
|
||
Vezi și:CURUL,
TELESCAUN,
SCĂUNEL,
STAL,
STRAPONTINĂ,
ȘEZLONG,
BANCĂ,
BAR,
BEDREAG,
BUTUC
... Mai multe din DEX...
SCAUN - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SCÁUN, scaune, s.n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să șadă o singură persoană. * Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii. Scaun electric = dispozitiv pentru executarea prin electrocutare a condamnaţilor la moarte (în Statele Unite ale Americii) * Compus: (pop.) Scaunul-lui-Dumnezeu = constelația Casiopeea. (Bot.) scaunul-cucului = plantă erbacee cu flori purpurii care crește în locuri nisipoase și pietroase (Dianthus giganteus). ** Fig. (Mai ales urmat de determinări) Locul, funcția deținută de cineva ca membru al unei adunări (elective). 2. Tron; p. ext. funcția și autoritatea monarhului, a domnitorului; domnie. ** Fig. Reședința monarhului sau a cârmuirii; capitala unui stat. * Sfântul Scaun sau Scaunul Apostolic (sau Pontifical) = reședința papei; p. ext. papalitatea. ** Circumscripție teritorial-administrativă a saşilor și a secuilor din Transilvania, în cadrul organizației de stat austro-ungare. ** (Determinat prin "de judecată") Instanță judecătorească. II. 1. (Pop.; de obicei urmat de determinări) Dispozitiv de lemn în formă de masă sau de bancă, la care își exercită profesiunea diverși meseriași. ** Butuc pe care se taie carnea la măcelărie. p. ext. măcelărie. 2. Suport, postament la diferite unelte, instrumente, mașini sau organe de mașini. 3. Schelet făcut din grinzi de lemn, care susține învelitoarea unui acoperiș și elementele pe care aceasta se sprijină. 4. Placă de lemn cu două piciorușe și o față curbă, pe care se sprijină coardele instrumentelor muzicale cu arcuș. III. Faptul de a elimina materiile fecale; p. ext. (concr.) materiile fecale eliminate de cineva. - Lat. scamnum.Sursa : DEX '98 SCÁUN s. v. abator, capitală, cățel, cocleț, consiliu, cordenci, defecare, defecație, divan, domnie, excrement, fecale, ieșire, judecătorie, măcelărie, năsălie, oplean, patru, pod, posadă, purgație, scară, schimbătoare, sfat, tribunal, tron.Sursa : sinonime SCÁUN s. 1. (prin Ban.) scamnie. (S-a așezat pe \~.) 2. (TEHN.) scăunoaie. (\~ al dulgherului.) 3. (TEHN.) cal. (\~ la scăunoaie.) 4. (TEHN.) scaun de cioplit = bedreag, butuc. (\~ al rotarului.) 5. (TEHN.) butuc, pat, picior, strat, talpă, (reg.) pitrucă, stârciog. (\~ la sucală, la vârtelniță.) 6. (TEHN.) bătător, strat, trup. (\~ la meliță.) 7. butuc, trunchi. (\~ de măcelărie.) 8. (MUZ.) căluș, scăunaș, scăunel. (\~ la un instrument cu coarde.)Sursa : sinonime scáun s. n., pl. scáuneSursa : ortografic SCÁUN \~e n. 1) Mobilă cu patru picioare, cu sau fără spetează, pe care poate ședea o singură persoană. * \~ electric dispozitiv folosit pentru electrocutarea unor condamnați la moarte. \~ de tortură dispozitiv care servea, în trecut, la imobilizarea celui supus torturilor. \~ de judecată (sau al judecății) se spunea în trecut unei instanțe judecătorești. Cu \~ la cap înțelept. A sta între două \~e a ocupa o poziție nesigură. 2) pop. Bancă (cu spetează sau fără) pe care se pot așeza mai multe persoane. 3) înv. Simbol al puterii unui suveran; tron. * A ridica, a înălța, a pune (sau a se urca, a veni) în \~ a (se) face domn. A se coborî din \~ a abdica. 4) înv. Reședință a unui monarh. * Cetate de \~ capitală. Sfântul \~, \~ul pontifical (sau apostolic) reședința papei; papalitate. 5) Materiile fecale eliminate de cineva. 6) Schelet de lemn destinat pentru a susține un acoperiș. 7) Parte componentă, menită să susțină ceva. \~ul spicului. 8) Placă mică de lemn care serveşte ca suport pentru coarde la instrumentele muzicale cu arcuș; căluș. /<lat. scamnumSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SCAUNRezultatele 1 - 10 din aproximativ 292 pentru SCAUN. Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff ... compartimentul unde se servesc unele feluri de bucate și cu jumătatea de porție, stă totdeuna dată la o parte - și dă să se așeze pe scaun. În mișcarea ce face ca să-și ridice vingherca de la spate așezându-se, îi cade din buzunar, făcând mult zgomot, un revolver de calibru ... pune la loc în buzunar. Apoi, bate tare în masă . Băiatul intră cu semi-bateria comandată de cei trei confrați, le-o așează pe un scaun și trece la noul-sosit. - Listî! zice tipul cu tonul aspru și cu un pronunțat accent străin. Băiatul dă lista . - Țuicî și ciorbî schembe și ... Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715 ... pururea întru ajutoriu, ale cărora neîncetate rugăciuni cătră Dumnezeu și dumnezeescul dar, ce păzĂ©ște pe credincioșii domni, să păzească pre măriia-ta întru prealuminatul scaun al domniei, cu pace întemeiată, cu slavă lăudată, și cu norocie adevărată pentru lauda politiei, pentru folosul norodului și pentru buna chiverniseală a toată ... Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! ... grădinii. O pasăre trecu printre ele, tăind ca o foarfecă pânza de ninsoare. Liniștea se întinse din nou. Boierul se lăsă într-un colț pe scaun. Ziua aceasta de Crăciun îi amintea pe cea din anul trecut, îi aduse aminte chipul prietenului celui mai bun, chipul lui Filip Micle, care nu ... E adevărat! N-am avut vreme să-mi citesc biblioteca, întocmai după cum n-am avut vreme să-mi iubesc nevasta. Filip se îndreptă pe scaun și întrebă răstit: — De ce-ai luat-o atunci, dacă n-ai iubit-o? Toma răspunse liniștit: — Am luat-o pentru bani. Fără ... Filip se plimba prin odaie, își purta mâna prin părul lung, cărunt. Se șimțea tot mai luat de furie. Toma se îndreptase și el în scaun, trupul i se scuturase de moleșeală, deschise ochii mari și se uita nedumerit la chipul prietenului, pe care aproape nu-l recunoștea. Întrebă cu spaimă ... Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare) ... pat, și taclitul, a căruia coadă, în ziua trecută, prin coborârea sa până la pământ, făcea mirarea tuturor babelor, ședea învăluit pe un scaun. Nu zic nimic de fermeneaua cea roșie care, aninată pe ușă, sămăna la cununile de pipăruși întinse înaintea casei unui bulgar din Huși. Atunce, niciodată ... fie înzestrat cu o pereche de pinteni lungi ca sulița urieșului Goliat , este plăcut și poftit la toate balurile; și damele, care obicinuit șed pe scaun, primesc poftirea lui la un joc cu bucurie și, spre mulțumire, îi aruncă câteodată o căutătură dulce prin niște gene afumate de patruzeci de ani ... Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara Grigore Ureche - Letopiseţul ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă de Grigore Ureche Mulți scriitorii au nevoit de au scris rândul și povĂ©stea țărâlor, de au lăsat izvod pă urmă, și bune și rĂ©le, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cĂ©le rĂ©le să să ferească și să să socotească, iar dupre cĂ©le bune să urmĂ©ze și să să învĂ©țe și să să îndireptĂ©ze. Și pentru acĂ©ia, unii de la alți chizmindu și însemnând și pre scurtu scriind, adecă și răposatul Gligorie UrĂ©che ce au fost vornic mare, cu multa nevoință cetind cărțile și izvoadele și ale noastre și cele striine, au aflat cap și începătura moșilor, de unde au izvorât în țară și s-au înmulțit și s-au lățit, ca să nu să înnĂ©ce a toate țările anii trecuți și să nu să știe ce s-au lucrat, să sa asĂ©mene fierălor și dobitoacelor celor mute și fără minte. Pre acĂ© ... ... de foc ascuns ce, până nu tresare, Catifelează lin și dulce cuvântul său — suspin blajin. Zadarnic anii trec, și trec — rămâne Domn în scaun, Și nu e om ca să nu-l poarte la pândă-n el pitit pe brânci, Iar nu e ceas și pas, răgaz să poți ... Antim Ivireanul - Prealuminaatului și preaînâlțatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod Antim Ivireanul - Prealuminaatului şi preaînâlţatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod Prealuminaatului și preaînâlțatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod de Antim Ivireanul Multe și despărțite sunt faptele și sfârșiturile a cugetului celui mulțemitor, prin mijlocul a cărora să adeverează fără de presupus cum că rămân întru neuitarea celor ce li s-au făcut binele. Toate facerile de bine ce au câșigat, iară mai vârtos și mai ales acĂ©ste doao: întâi mulțemita cea adevărată carĂ© să face din inima cea călduroasă prin cuvânt și-a dooa, oarecare daruri mici spre semn de cunoștință a datoriei ce li s-ar cuveni. Pentru aceasta dară și smerenia noastră, cunoscând cum că pentru multele folosuri și faceri de bine ce ai arătat și arăți măriia-ta de-a pururea cătră noi sunt datoriu nu numai să mă rog lui Dumnezeu, pentru fericita sănătate și buna întărire întru luminat scaunul măriei-tale, ce și veri cu ce alt mijloc ași putea să mă arăt cătră măriia-ta mulțemitoriu și voitoriu de bine atâta la cĂ©le sufletești, cât și la cĂ©le trupești. Drept acĂ©ia am vrut cu iubire de osteneală de am ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Neghiniţă Neghiniță de Barbu Ștefănescu-Delavrancea A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Și mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiașul ei. Și unchiașul, ba la pădure, ba la arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, că toată ziulica i-ar fi țiuit tăcerea în fundul urechilor dacă n-ar fi strănunat și n-ar fi tușit câteodată. Ba uneori, ca să-și mai ție de urât, tot ea vorbea și tot ea răspundea. Și râdea ea de ea, ca și cum ar fi râs ea de altcineva, înșirând ochiurile pe cârlige. — Ei, ei, ce n-ar plăti un flăcău la bătrânțile noastre! — Cât, de? cât? — Ihi, ihi, mult de tot! — Adică ce, nu te-ai mulțumi și c-o fată mare? — Ba, ce să zic, bine ar fi ș-o fată... — Da, dar la fată vrea zestre. — S-ar găsi, că eu și unchiașul avem ce ne trebuie și nu ne trebuie mult, trei coți de pânză albă și câte ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... mulțime. Era de ajuns să apară cu înfățișarea lui bachică, peste măsură de gros, cu burta lui balonată, ca zîmbetul să cîștige lojă cu lojă, scaun cu scaun, pînă în înaltul galeriilor, și teatrul să se prefacă într-o gură imensă care rîde. Și iată Luchian, cu fața lui simiescă și iată tragicul ... Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe ... Încât, văzându-și viața de soartă blestemată, Nu mai putea să spere în lume: “Niciodată!â€� Trăsei, în a lui față, un scaun și-ncercai Să aflu ce-nțelege o pasăre ciudată Și slabă, și stingheră, și tristă, fără grai, Printr-un refren ce vecinic răsună: “Niciodată ... Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului ... și-l târăște și-l învârtește, dă-i la dreapta, dă-i la stânga, mă rog, ca nebunii, până ce cad amândoi pe câte un scaun gâfâind. Bietul om începe să-și facă cruce ca de alte alea. "Să știi că mi s-a smintit femeia de necazul sărăciei ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCAUNRezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentru SCAUN. ... CURÚL , - Ă , curuli , - e , adj . Scaun curul ( În sintagmele ) = scaun de onoare , incrustat cu fildeș , pe care stăteau consulul și înalții magistrați romani . Magistratură curulă = magistratură care dădea dreptul la un scaun ... TELESCÁUN , telescaune , s . n . 1. Teleferic amenajat cu un fel de scaune pentru transportul persoanelor . 2. Scaun suspendat prin bare fixate pe cablu la intervale egale . - Tele - + scaun ... SCĂUNÉL , scăunele , s . n . Diminutiv al lui scaun ; scăunaș . [ Pr . : scă - u - ] - Scaun ... STAL , staluri , s . n . Scaun numerotat situat la parterul unei săli de spectacole , în spatele fotoliilor ; p . ext . parte a sălii de spectacole unde se găsesc astfel de ... ... STRAPONTÍNĂ , strapontine , s . f . Scaun rabatabil fără spătar , fixat de un perete sau de un alt scaun ... ȘEZLÓNG , șezlonguri , s . n . Scaun ... de cărți ) Sumă pe care bancherul ( 2 ) o ține în fața lui spre a plăti câștigurile celorlalți jucători . BÁNCĂ^1 , bănci , s . f . Scaun BAR ^3 , baruri , s . n . 1. Local în care se vând băuturi alcoolice , cafea etc . și în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele ; p . restr . tejghea la care se servesc băuturi . 2. Local de petrecere , cu băuturi , dans , program de varietăți etc . ; cabaret . BAR ^2 , baruri , s . n . ( La unele jocuri de copii ) Spațiu , loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători ( la " ulii și porumbeii " , " leapșa " etc . ) - et . nec . BAR ^1 , bari , s . m . Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de ... BEDREÁG , bedreaguri , s . n . ( Reg . ) Butuc , scaun BUTÚC , butuci , s . m . 1. Bucată dintr - un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; butură . 2. Fig . Om prost și necioplit . 3. Partea de jos , mai groasă , a tulpinii viței de vie ( de la pământ până la punctul de ramificație ) . 4. Partea centrală a unui corp rotativ , care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe ( la roți ) , pale ( la elice ) etc . Butucul roții . 5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri , în care se prindeau în vechime picioarele , mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor . 6. Partea superioară a jugului . 7. Talpa sau scaunul războiului de țesut . - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||