|
|
||
|
Cuvântul ROȘCATĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ROȘCAT Vezi și:SEIN, VĂCĂLIE, ȘVAB, ACAJU, AUȘEL, BERNARDIN, BIBERET, BIZAM, CARAMEL, CARNABAT, CASTAN ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ROȘCATĂ: ROȘCATA.
ROȘCATĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ROȘCÁT, -Ă, roșcați, -te, adj. Cu reflexe roșietice. ** (Substantivat) Persoană cu păr blond sau castaniu cu nuanțe roșietice. ** (Substantivat, n.) Culoare care bate în roșu. - Cf. %roșu%, %roșcă%.Sursa : DEX '98 ROȘCÁT adj. 1. cărămiziu, roșiatic, (livr.) bric, (reg.) roșiu, (prin Olt.) roșcav, (înv.) roșcatic. (De culoare \~.) 2. arămiu, roșcovan, roșiatic, (înv. și reg.) rus, (reg.) rui, rușeț. (Cu părul \~.) 3. roib, (reg.) roibat. (Cal \~.) 4. frez, roșiatic, trandafiriu. (O rochie \~.)Sursa : sinonime roșcát adj. m., pl. roșcáți; f. sg. roșcátă, pl. roșcáteSursa : ortografic ROȘCÁ//T \~tă (\~ți, \~te) și substantival În care predomină culoarea roșiatică; roșco-van. Cu părul \~. /roșu + suf. \~atSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ROȘCATĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru ROȘCATĂ. Cincinat Pavelescu - Unui poet miop ... Cincinat Pavelescu - Unui poet miop Unui poet miop de Cincinat Pavelescu Vezi pe-acel domn roșcat Emil Gârleanu - Cocoşul Cocoșul de Emil Gârleanu În nucul stufos din marginea ogrăzii, găinile, cocoțate de cu seară pe crengi, dorm duse, cu capul sub aripi, împrăștiate, care mai sus, care mai jos, cum le-a fost mai pe plac și le-a venit mai la socoteală. La o parte, așa, să le poată vedea pe toate, sculat cu noaptea-n cap, stă cocoșul — pașa, cum îi zic toți ai casei, — rotofei, îmbrăcat în pene, cu creasta lăsată, ștrengărește, pe-o ureche. Cu gâtul întins, cu ochii încă cețoși de somn, privește. E poet. Sufletul lui, deși războinic, e mai avântat spre frumos decât al curcanilor, care se umflă într-atât, de par niște burdufuri, când sunt seci ca niște gogoși; decât al tuturor gânsacilor, care se plimbă pe apă și fac pe visătorii, dar în cap n-au minte nici măcar cât un grăunte; ori decât al rățoilor, care, cu cât sunt mai fuduli, cu atât umblă mai legănați; și chiar decât al păunilor mândri în port, dar cu glasul, între păsări, ca al măgarului între dobitoace. El e poet! E cel dintâi care se minunează de frumusețile firii, și, fără părere ... Gelu Vlaşin - 15:28 â†�â†� 15:03 15:28 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 15:55 →→ bat străzile dement ca-ntr-o poveste cu proști caut baba cloanța să-mi descânte vrăji cu bani mulți pe care să-i mestec de zor - mi-a spus un pitic - de la circul de stat am mai fost undeva într-o crâșmă cu târfe una roșcată s-a dat la mine sfinte sisoie! doi în chiloți băuseră rasputin cu bere verzuie și de mirare chelnerul se dilată tavanul întreg e o pată tu te-ai împrăștiat între birou și bibliotecă sexul atârnă ca un candelabru spart n-ai nici urechi parcă ți le-au ronțăit păianjeni uriași nasul ți-e vânăt ochiul de sticlă s-a rostogolit pe cimentul - valiză totul s-a umplut de vomă (iar sunt în ... știri și zmeul din sertar campion la bridge paharul concentrat pe supradyn în camera cu violente poze cînd mîna mea pictează pe cearceaf un crocodil roșcat Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella ... ben; cu pălării de pâslă vânătă, pleoștite într-o parte; pantalonii sumeși până la țurloaie; cămășile groase, desfăcute până la umeri; piepturile lor cu păr roșcat, stufos și creț; rași, uscați, cu toarte de argint în urechi. Coșurile de cătină stau încărcate cu pește proaspăt. Femeile îi așteaptă fluturând batistele pe ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie ... în mersul lui șontâcâit pe piciorul drept. Ochii adormiți nu spun nimic. Buza de jos se răsfrânge pe bărbie. Pieptul dezvelit e blănit cu păr roșcat, ca de vulpe. Zdrențos, murdar, desculț, cu părul capului vițioane, sărac, idiot și liniștit, Zobie își deapănă alene picioarele, fără a ști încotro ... Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff ... cel nou este un om înalt și bine făcut; ochi pătrunzători; fruntea mică, încadrată într-un păr aspru și des, de coloare castanie bătând în roșcat ruginiu; bărbia și buza încadrate asemenea în niște mustăți și o barbă de același fel și aceeași coloare. E îmbrăcat într-un chip neobișnuit în ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi Iancu Moroi de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1884 în suplimentul literar al gazetei România liberă , semnată pentru prima oară cu numele ce și-l va lua de aici înainte: "De la Vrancea". Lui Alexandru Economu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I Nu se auzea, în întunericul unei nopți de toamnă, decât lătratul câinilor din mahala. Pe ulițele strâmte și dosnice de pe lângă Grădina Icoanei, noroiul și bolovanii de piatră se împestrițau cu băltoacele întinse de-a curmezișul drumurilor. Felinarele, înfipte din răspântie în răspântie, nu luminau mai mult decât stâlpii telegrafului. Norii posomorâți burnițau, înecând casele într-o atmosferă fumurie și împufată asemuită cu aburii ce plutesc alene pe deasupra bălților. În fața unui maidan, îngrădit cu lațe, o casă mai răsărită decât celelalte. Pridvorul ei, de scânduri noi, rânjea în întuneric, ca un șir de dinți uriași. Înlăuntru, răsturnat în lungul patului, cu capul vârât într-o pernă, și-ascundea fața în mâini domnul Moroi. Slab și deșirat, îmbrăcat în haine negre, părea gata de plecare, cu toate că și-afunda capul din ce în ce în ... Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Amintiri literare: Alexandru Macedonski de Cincinat Pavelescu Încă de când eram magistrat la Chișinău (1925 1928), mă gândeam să public un volum de poezii cu titlul: Cântecele unui greier. N-au apărut până acum decât prefața acestor cântece și o mică poemă: Cântă greierul. Am asemuit totdeauna pe bieții cântăreți ai țării noastre eminamente agricole, cu greierii pe care i-a imortalizat Lafontaine în celebra și egoista lui fabulă La cigale et la fourmi. În adevăr, poetul, mare sau mic, celebru sau necunoscut, imită în mod adorabil tactica nepăsătoare și dezinteresată a micuțului greier. El cântă pe chitara lui și viața curge pe lângă dânsul aprigă și tumultuoasă. În freamătul luptei pentru existență, cântecul lui monoton rămâne aproape fără ecou. Învingătorii vieții, ajunși pe culmi, îl ignorează sau îl disprețuiesc. El cântă înainte pentru lună, pentru florile tăcute și îmbălsămate ale primăverii, pentru marea frământată de vânturi, pentru pădurile șoptitoare și tainice, pentru cerul albastru, tivit în amurg cu beteala de aur a soarelui ce scapătă, pentru holdele galbene îmbujorate de pata sângerie a macilor, pentru sufletele naive și smintite ale copiilor și ale nebunilor, ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bursierul Bursierul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Din maidanele, vara împodobite cu flori și iarna cu zăpadă, de la umbra castanilor verzi și stufoși, unde se adunau bătrânii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niște ochi de aur, în jurul căreia se prigoreau bunele mele surori, din atâtea cântece, și basme, și povești, când ai avut ochi, închipuire și inimă, să te pomenești închis în niște ziduri înalte, să te izbești de chipuri străine și reci, de inimi domoale și nepăsătoare, de mai-mari cari nu vor să știe de cântece și de basme... iacă cea mai mare nefericire din viața mea! Dezordinea și sclavia liceului, masa bursierilor, soioasă și murdară, duhoarea bucatelor grase, cafelele cu lapte mirosind a câne plouat, plescăitul lacom a optzeci de tovarăși, și pedagogii cu ifosul lor de parveniți, așezați în căpătâiele celor două mese lungi... iacă ce mă înfioară și astăzi când mă gândesc la acea viață de șeapte ani. Eram de doisprezece ani. Nu cunoșteam pe nimeni din tot dormitorul. Când lampa dim mijlocul tavanului cu arabescuri albe și cenușii se stinse, închisei ochii, ascultai răsuflările ostenite și grele ale bursierilor și ... Ion Luca Caragiale - În vreme de război Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară. La așa stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor. Într-o seară, părintele Iancu a făcut prostia să rămână acasă singur de tot: pe bătrână a trimis-o cu trăsura la târg, cu un ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROȘCATĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru ROȘCATĂ. SEÍN , - Ă , seini , - e , adj . ( Reg . ) 1. ( Despre lână , blană ) De culoare cenușie - roșcată . 2. ( Despre oi ) Cu lâna cenușie - roșcată . - Et . VĂCĂLÍE , văcălii , s . f . 1. Marginea de lemn sau de tinichea a sitei , a ciurului și a baniței . 2. Numele mai multor specii de ciuperci necomestibile , cu consistență lemnoasă , care cresc pe trunchiul arborilor : a ) văcălie de brad = ciupercă a cărei pălărie este acoperită cu o crustă de culoare galbenă - roșcată ( Fomes pinicola ) ; b ) văcălie de fag = ciupercă de forma unei etajere , de culoare brună - negricioasă ( Ganoderma applanatum ) ; c ) văcălie de mesteacăn = ciupercă în formă de copită , cenușie - roșcată , acoperită cu o pieliță subțire și netedă ( Placodes betulinus ) ; d ) văcălie de salcie = ciupercă cu pălăria bombată , albă , apoi brună , cu miros plăcut de anason ( Trametes suaveolens ) . - Veacă ( reg . " văcălie " < sl . ) + suf . - ȘVAB ^2 , - Ă , șvabi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Nume generic dat coloniștilor germani , francezi , italieni , spanioli și bulgari așezați succesiv în unele regiuni din Banat și Transilvania , prin sec . XVIII ; persoană care face parte dintre urmașii acestor coloniști . 2. Adj . Care aparține șvabilor ^2 ( 1 ) , privitor la șvabi ^2 . ȘVAB ^1 , șvabi , s . m . Numele a două insecte din ordinul ortopterelor , care trăiesc în locuri întunecoase și se hrănesc cu resturi alimentare : a ) insectă lată , moale , de culoare neagră - cafenie , care miroase urât ; libarcă , gândac - de - bucătărie , gândac - negru ( Blatta orientalis ) ; b ) insectă mică , de culoare galbenă - roșcată ( Phyllodromia ... tropicală a Americii , al cărui lemn , de culoare roșiatică , este întrebuințat la confecționarea mobilelor de lux ; mahon ( Swietinia mahagoni ) . 2. Adj . invar . Maro - roșcat AUȘÉL , aușei , s . m . 1. Mică pasăre insectivoră cu penele măslinii pe spate , albicioase pe abdomen , cu o pată galbenă - roșcată pe cap ( Regulus regulus ) . 2. Pasăre din familia pițigoiului , cu coada și aripile negre , spatele roșu - aprins , creștetul și gușa albe . ( Aegithalus pendulinus ) . [ Pr . : a - u - ] - Auș ( " moș " , dispărut din limbă , cuvânt moștenit din lat . ) + suf . BERNARDÍN^2 , - Ă , bernardini , - e , s . m . și f . Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard . BERNARDÍN^1 , bernardini , s . m . Câine mare , cu părul lung , de culoare albă cu pete roșcate , originar din Elveția , dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți ; saint - BIBERÉT , bibereți , s . m . 1. Blăniță de culoare maro - roșcată imitând blana de biber , obținută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni . 2. Pluș de culoare gri sau maro , din lână sau din fibre sintetice , cu tușeu moale , folosit pentru gulere , căciuli BIZÁM , bizami , s . m . Mamifer rozător lung de circa 30 cm , care trăiește în preajma apelor și a cărui blană , castanie - roșcată , este utilizată în blănărie ( Ondatra CARAMÉL , carameluri , s . n . Produs de culoare brună - roșcată solubil în apă , obținut prin încălzirea și deshidratarea zahărului și folosit în cofetărie , la colorarea unor băuturi sau a unor alimente și la prepararea plăcilor CARNABÁT s . n . Rasă de oi cu lâna semifină , de culoare roșcată - cafenie originară din Bulgaria , a cărei carne nu are mirosul CASTÁN , castani , s . m . 1. Arbore cu frunze simple , alungite și cu fructe comestibile ( Castanea sativa sau vesca ) . 2. Arbore mare , cu frunze compuse , cu flori albe sau roșcate , dispuse în panicule , și cu fructe necomestibile ( Aesculus Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||