|
|
||
Vezi și:ARC,
ȚIGĂNUȘ,
ȚIGĂRAR,
ACUPUNCTURĂ,
AEROFAGIE,
ANTROPOLATRIE,
AREFLEXIE,
BISMUT,
BRILIANT,
CENTRU
... Mai multe din DEX...
REFLEX - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. REFLÉX, -Ă, reflecși, -xe, adj., s.n. I. Adj. (Fiziol.; despre acte sau mișcări ale organismului) Produs în mod spontan, independent de voință. * Act reflex (și substantivat, n.) = reacție bruscă și automată a organismului animal sau uman la o modificare a mediului; răspuns secretor sau motor al organismului la acțiunea unei astfel de modificări. Reflex condiționat = reflex dobândit în cursul vieții, în urma asocierii repetate a unui excitant oarecare cu un excitant care provoacă un reflex înnăscut. Reflex necondiționat = reflex înnăscut. ** P. gener. Care reprezintă o reacție imediată, spontană. II. S.n. 1. Rază reflectată; sclipire, strălucire, lucire. 2. Fig. Oglindire, reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări sufletești. - Din fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex.Sursa : DEX '98 REFLÉX adj. v. îndoit, întors, răsfrânt, revo-lut.Sursa : sinonime REFLÉX s., adj., adv. 1. s. v. oglindire. 2. adj. v. automat. 3. adv. v. automat.Sursa : sinonime refléx adj. m. (sil. -flex), pl. reflécși; f. sg. refléxă, pl. refléxeSursa : ortografic refléx s. n. (sil. -flex), pl. refléxeSursa : ortografic REFLÉ//X^1 \~xă (\~cși, \~xe) Care se produce în mod spontan; produs fără participarea voinței. Mișcare \~xă. /Sursa : NODEX REFLÉX^2 \~e n. 1) Reacție adecvată a organismului la o excitație. * \~ condiționat reflex obținut în cursul vieții. \~ necondiționat reflex înnăscut. 2) Rază de lumină reflectată. 3) fig. Oglindire a unei stări de lucruri. [Sil. -flex] /Sursa : NODEX REFLÉX s.n. 1. Rază reflectată; sclipire. 2. (Fig.) Oglindire, reflectare. 3. Reacție adecvată a organismului față de un excitant, care se produce pe cale nervoasă, fără intervenția voinței. ** Act fundamental al sistemului nervos prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu, precum și cele dintre diferitele părți ale organismului. * Reflex condiționat = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța creierului între două focare de excitație care coincid în timp. // adj. 1. Produs prin reflex (1); de natura reflexului (1). 2. Reflect. [Pl. -ecși, -exe. / < fr. réflexe, cf. lat. reflexus].Sursa : neologisme REFLEX- v. reflexo-.Sursa : neologisme REFLÉX^1, -Ă I. adj. 1. produs în mod spontan; de natura reflexului (II, 1). 2. reflect. II. s. n. 1. rază reflectantă; sclipire, strălucire. 2. (fig.) oglindire, reflectare. 3. reacție a organismului față de un excitant extern sau intern, prin intermediul sistemului nervos, fără intervenția voinței, prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu. (< fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex)Sursa : neoficial REFLEX^2(O)- elem. "act reflex". (< fr. réflex/o/-, cf. lat. reflexus)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REFLEXRezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru REFLEX. Alexandru Macedonski - Palidă umbră ... meu ce-mi spune e că iubește, Și dacă suntem îngeri ce cad, De ce n-am arde ș-aici ca-n iad? Palidă umbră, reflex bizar În care s-află iadul și raiul, Cu unul arde-mi repede traiul, Cu altul aripi urzește-mi iar, Palidă umbră, reflex Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Dimitrie Anghel - Arca lui Noe Arca lui Noe de Dimitrie Anghel Prefață la noul volum cu același titlu (n. a.) Publicată în Flacăra , I, 25, 7 apr. 1912, p. 193—199. Trăind în tulbure vremi și neștiind ce poate să aducă ziua de mîine, cum nu știa Noe înainte de a fi înștiințat printr-o misivă divină, am privit cu bunăvoință pe toți cei ce mă înconjoară, crezîndu-i pe toți de esență eternă, ca unii ce erau făptura lui Dumnezeu. Toți semenii mei, după scripturile învățate, înfățișau însăși făptura și prototipul supremului creator, reflexul magicei lui oglinzi, gemenii uniformi ai aceluiași tipar; creatorul însă, în naivitatea lui primitivă, nu putea ști, nici bănui de teoriile viitoare, de adaptările ce fiecare dintre jucăriile fantaziei lui uriașe, măturate cu un gest plictisit de pe masa lui de sculptor în infinit, trebuiau să le îndure într-un mod fatal. Cînd creezi și ai fantazie, cînd mîna ta ia la întîmplare aluatul inform pe care degetele îl modelează și asupra căruia puterea ta va sufla cu bunăvoință viața, nu e cu putință să nu te contrazici. Poate fi cineva sigur să creeze o operă perfectă, cînd multele forme ... Ștefan Octavian Iosif - Nuntă la țară Ştefan Octavian Iosif - Nuntă la ţară Nuntă la țară de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel În vreji de iederă nemuritoare Cuprins e tot pridvorul ca-ntro-o plasă. Și ici un strugur, dincolo o floare Atârnă așezate de mireasă... E-un tărăboi amețitor de glasuri Și vinul vechi dă vervă tuturora Zvârlind pe grave și-ancestrale nasuri Reflexe purpure ca aurora. În fața casei cântă barosanii Încredințați de-nalta lor chemare; Își uită reumatismul veteranii Și cercul horei crește tot mai mare… Dar iată că mireasa-n prag s-arată Și, după vechea datină păgână, Ea își desprinde vălul ei de fată Și-l ține-o clipă fluturând în mână. Asemenea unui stol de rândunele Vin fetele în ceată zgomotoasă Și mâinile se luptă între ele Cercând s-apuce vălul de mireasă... Bucăți e-acum vălul de zăpadă Și ea, zâmbind, duioasă, îl împarte Și fost-a scris ca un crâmpei să cadă Și-asupra mea, cum stam privind deoparte Și m-am gândit la anii mei pustii Și la a mele-mprăștiate cânturi- Așa mi-m rupt eu sufletu-n fășii Și l-am zvârlit la cele patru ... stâncă unde, niciodată, Nu s-a pus cămin statornic, ci cămin întâmplător, Scânteiază tot mai dulce, și aruncă pe-al meu dor Un reflex Dimitrie Anghel - Nuntă la țară Dimitrie Anghel - Nuntă la ţară Nuntă la țară de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel În vreji de iederă nemuritoare Cuprins e tot pridvorul ca-ntro-o plasă. Și ici un strugur, dincolo o floare Atârnă așezate de mireasă... E-un tărăboi amețitor de glasuri Și vinul vechi dă vervă tuturora Zvârlind pe grave și-ancestrale nasuri Reflexe purpure ca aurora. În fața casei cântă barosanii Încredințați de-nalta lor chemare; Își uită reumatismul veteranii Și cercul horei crește tot mai mare… Dar iată că mireasa-n prag s-arată Și, după vechea datină păgână, Ea își desprinde vălul ei de fată Și-l ține-o clipă fluturând în mână. Asemenea unui stol de rândunele Vin fetele în ceată zgomotoasă Și mâinile se luptă între ele Cercând s-apuce vălul de mireasă... Bucăți e-acum vălul de zăpadă Și ea, zâmbind, duioasă, îl împarte Și fost-a scris ca un crâmpei să cadă Și-asupra mea, cum stam privind deoparte Și m-am gândit la anii mei pustii Și la a mele-mprăștiate cânturi- Așa mi-m rupt eu sufletu-n fășii Și l-am zvârlit la cele patru Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine Omul care s-a pierdut pe sine de Dimitrie Anghel O perucă, o labă de iepure, un borcănaș cu cold-cream și altul de carmin, iar peste toate, un nor impalpabil de pudră erau de ajuns ca să-și facă o eternă tinerețe. Pe umeri, o mantă lungă, frumos aruncată, ciorapii bine trași pe pulpele artificiale de cauciuc, mîna elegant deprinsă să salute atingînd ușor pămîntul cu pana albă a tricornului sau a sombrerului de mușchetar, îl făceau netăgăduit de frumos și îi cîștigase faima de amorez irezistibil. Deprins însă să iubească față cu toată lumea, să-și declare înfocata dragoste în fiecare seară unei noi amante, să facă gesturi ce altfel nu sînt permise decît doară în cea mai strictă intimitate, să tragă spada fără a mai sta mult la gînd, cînd întîlnește un adversar cîntîndu-și romanța subt un balcon asupra căruia ar avea drepturile primului ocupant, el nu se mai simțea la largul lui între oamenii adevărați și nu mai putea să înțeleagă viața în afară de teatru... Succese și aventuri avusese, bineînțeles, dar cel ce știa ... ... toate splendorile. Era un mort însă acuma, un lunatic trist ce purta pe fața lui o lumină astrală, un postum întîrziat printre cei vii, un reflex rătăcit a unei magice oglinde. Ca o lacrimă ce stă atîrnată pe marginea unei pleoape gata să cadă, așa stătuse și omul acesta ... Gelu Vlaşin - 22:10 â†�â†� 21:55 22:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 22:23 →→ stai tu în locul meu motan cu principii burgheze ți-ai ascuțit ghearele ca să poți scrie cu mai multe penițe deodată când uitam să mai vin din concediu te-ai bronzat pe urechi ascultând pașii vecinilor oare sunt doar reflexele geamului verzui prin care-ți privești consoarta în plină zi hai scrie tu în locul meu versul ăsta putred care-mi aduce aminte de golgota și de muntele sinai când alungam furnicile din bucătărie cu fluierul de la sovata la sovata ascunde neputința radio-ului de-a-și mișca fundul în ritm de hip----------------------hop (zi tu Ioan I. Ciorănescu - Ades mi-aduc aminte Ioan I. Ciorănescu - Ades mi-aduc aminte Ades mi-aduc aminte de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Ades mi-aduc aminte, iubito, că stăteam În cețele gălbui de toamnă, în odaie Să despletesc reci chipuri pe aburitul geam Din linii frânte, fine ca firele de paie. Acuma, când trecutul l-aud ca un refren Și-n gânduri mi se-nfige ca-ntr-un oștean o schije, Figura ta, iubito, o văd ca pe-un desen Ce-l însemnai odată copil, cu sârg și grije. Cum aș privi în lumea de-afară liniștit Prin chipu-ți cu reflexe de solzi ușori de mică ! Dar geamul iar se face în minte-mi aburit Și nu mai văd nimica, și nu mai știu Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi ... buricul pământului cu care începe fisura perfectă c.) și totuși ceva s-a schimbat mărturisești în fiecare dimineață despre TINE micul ritual ancestral (reflex existențial) în spatele șurii prin păpușoi sau cânepă în spatele ușilor la W. C. pe colacul alb rece umed de ebonită în fața oglinzilor retrovizoare ... Dimitrie Anghel - Moartea babacului ... de o șireată mulțumire parcă-i flutura pe buze. Sub mustățile mari și albe, o lumină misterioasă ca un început de ziuă parcă mijea, un reflex venit de cine știe unde, o rază poate căzută din naltul feșnicarilor mari. În haina lui neagră, cel ce trecuse hotarul celor o sută de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REFLEXRezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru REFLEX. ... sau voltaic ) = descărcare electrică foarte luminoasă care are loc între doi electrozi prin care circulă un curent de mare intensitate . 5. ( Fiziol . ; în sintagma ) Arc reflex ȚIGĂNÚȘ , țigănuși , s . m . 1. Diminutiv al lui țigan ( I 1 ) ; țigănaș , țigănel . 2. Pasăre de baltă cu picioarele înalte , cu ciocul lung și încovoiat în jos , cu spatele și aripile negre cu reflexe verzui și ruginii ( Plegadis falcinellus ) . 3. Pește răpitor cu corpul scurt și îndesat , de culoare închisă , stropit cu puncte negre ( Umbra krameri ) . - Țigan + suf . - ȚIGĂRÁR , țigărari , s . m . Insectă din ordinul coleopterelor , de culoare albastră - verzuie cu reflexe aurii , care își depune ouăle pe frunzele anumitor plante pe care le răsucește în formă de țigară de foi ( Byctiscus betulae ) . - Țigară + suf . - ACUPUNCTÚRĂ s . f . Metodă terapeutică originară din China , bazată pe acțiune reflexă , care constă în înțeparea pielii , în anumite puncte ale corpului , cu ace metalice ... AEROFAGÍE s . f . Act reflex caracterizat prin înghițirea , odată cu saliva sau cu alimente ingerate , a unei cantități mari de aer ^1 ( ducând la tulburări organice ) . [ Pr . : a ... ... ANTROPOLATRÍE s . f . Dragoste exagerată pentru oameni ( reflex AREFLÉXIE , areflexii , s . f . ( Med . ) Absență a BISMÚT s . n . Metal alb cu reflexe roșietice , ale cărui săruri au întrebuințări în medicină . [ Acc . și BRILIÁNT , briliante , s . n . 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă cu numeroase fațete pentru accentuarea reflexului luminii , folosit ca piatră prețioasă , montat în bijuterii . 2. Numele celui mai mic corp de literă tipografică . [ Pr . : - li - CÉNTRU , centre , ( I 1 , 2 , 3 , 4 , II 1 , 3 ) s . n . , centri , ( I 5 , II 2 ) s . m . I. 1. S . n . ( Mat . ) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice . Centrul unui dreptunghi . 2. S . n . ( În sintagma ) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație . 3. S . n . Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe . Centru de greutate . 4. S . n . Punct central al unei întinderi , al unui spațiu . 5. S . m . Jucător aflat în centrul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive . II. 1. S . n . Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte . Centrul reflexelor . 2. S . m . ( În sintagma ) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal , în bulb sau în măduvă , la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale . 3. S . n . Loc ( localitate sau parte dintr - o localitate ) unde este concentrată o activitate ( industrială , comercială , administrativă , culturală ) . 4. S . n . sg . Poziție politică de mijloc între dreapta și Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||