|
|
||
Vezi și:GENȚIANĂ,
HELIPOT,
ROTAȚIE,
ROTOTRANSLAȚIE,
ZI
... Mai multe din DEX...
ROTAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ROTÁT, -Ă, rotați, -te, adj. 1. Care are formă de roată, rotund; înfoiat; întins în formă de roată. 2. (Despre părul calului; p. ext. despre cai) Cu pete de altă culoare decât restul părului. - Roată + suf. -at.Sursa : DEX '98 ROTÁT adj. 1. circular. (Zbor \~ al unei păsări.) 2. v. învolt.Sursa : sinonime rotát adj. m., pl. rotáți; f. sg. rotátă, pl. rotáteSursa : ortografic ROTÁ//T \~tă (\~ți, \~te) 1) (despre coroa-na pomilor, coada păsărilor etc.) Care are forma unei roți; rotund; circular. Măr \~. 2) (despre părul cailor) Care are pete de altă culoare decât restul părului. /roată + suf. \~atSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ROTATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru ROTAT. Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul ... Multe-s, frate, și mai multe Corturi mari, corturi mărunte! Iar în chiar mijlocul lor Nalță-se-un cort de covor, Un cort mare și rotat, Poleit și narămzat, Cu țăruși de-argint legat, Parcă-i cort de împărat! [3] Dar înuntru cine șede? Dar în el cine se vede? Ghirai ... mare rol în basmele poporului. ↑ În broșura întâi a baladelor tipărite la lași în anul 1852, se zice: Un cort mare și rotat Mult e mândru naramzat, De țăruși de-argint legat Cu sferi albe de mătasă... Parcă-i cort de-mpărăteasă. ↑ Hanul de tătari purta denumirea ... Ștefan Octavian Iosif - La fereastra spre livadă Ştefan Octavian Iosif - La fereastra spre livadă La fereastra spre livadă... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție La fereastra spre livadă Din copită murgul bate, Frîu de-argint să-i scot din ladă, Scumpă șea să-i pun în spate, Să pornim iar împreună Peste văi și peste plai, Că s-a-ntors iar vremea bună — Stai, murgule, stai ! Murguleț, coamă rotată, Stai pîn-iese luna nouă, La mîndruța sprîncenată Să trimit o slovă-două, Ori pe soare, ori pe lună, Ori pe nor, ori pe senin... Ori să mergem împreună ? Lin, murgule, lin ! Murguleț, fii bun și-adastă, Să-mplinesc frumoasă slova, C-a veni și vremea noastră Să ne ducem la Moldova, La Moldova cea bătrînă, Unde ne-a-ngriji ca-n rai Mîndra mea și-a ta stăpînă... Hai, murgule, Alexei Mateevici - Frunza nucului ... Alexei Mateevici Tatei Frunza nucului tresare, Oglindindu-se în lac; Vântul un miros de floare Îmi aduce din Bugeac. De ce tremuri, frunzuleană,-- Fiica nucului rotat,-- Ce fior de prin poiană Firea ți-a cutremurat? Eu cu ierbile poienii N-am nimic de împărțit, Jale mi-i că moldovenii ... Cezar Bolliac - Zburătorul (Bolliac) ... Îl știu a te iubi. Au va în alte sate A te căsători? Ce-s buzele-ți pârlite Și pieptul tău rotat De pete-nvinețite? Stăi: cine te-a mușcat? De ce plângi, copiliță? Dorești vr'un călător? O, ce păcat! Fetiță, Eu crez c ... Vasile Alecsandri - Doina haiducească 1 Vasile Alecsandri - Doina haiducească 1 Murgule coamă rotată, Mai scoate-mă-n deal o dată Să-mi fac ochișorii roată, Să mă uit la lumea toată. Veni-ar timpul, să vie Ca românul iar să-nvie Și de hoți să mântuiască Țara lui ardelenească! Asta nu-i țară de câini, Și e țară de români, Nu-i pământ de ungureni, Și-i de neaoși Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu ... Ca vulturul se uita Peste câmpii Lăpușnii, Peste câmpi merei pustii, Și cum sta și cum ochea Iată, nene, că zărea Un cort mare și rotat, Cât un cort de împărat; Și-n cort zărea pe-un mârzac, Un mârzac de la Bugeac Care-n brațele-i strângea O creștină ce ... Ion Luca Caragiale - Vizită... ... grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiță și o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva ... Titu Maiorescu - Poezii populare române Titu Maiorescu - Poezii populare române Poezii populare române adunate de d. Vasile Alecsandri de Titu Maiorescu Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna, 1 vol. în 8, VIII și 416 pag., București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de d. Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o negligență remarcabilă pentru această parte a vieței noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiunile literare ale românilor, tăcerea absolută este încă sentința cea mai blândă ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a d-lui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în cestiune, și-au împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticei literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ni se oferă pentru ... Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare Asupra poeziei noastre populare de Titu Maiorescu din „Convorbiri literare“ de la 5 ian. 1868 POEZII POPULARE ROMÂNE adunate de dl Vasile Alecsandri Poezii populare ale românilor adunate și întocmite de Vasile Alecsandri, tipărită cu spesele azilului Elena Doamna. 1 vol. în 8o, VIII și 416 pag., București, Tipografia lucrătorilor asociați, 1866 Jurnalele române nu și-au îndeplinit încă datoria lor față cu colecția de poezii populare publicată de dl Alecsandri. Mai toate foile noastre periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o neglijență remarcabilă pentru această parte a vieții noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiile literare ale românilor ce o merită, dar cu atât mai mult când este vorba de o publicațiune ca aceea a dlui Alecsandri, tăcerea ne pare o lipsă de conștiință. Convorbirile literare, îndată la aparițiunea cărții în chestiune, șiau împlinit datoria de a o anunța în câteva rânduri călduroase publicului cititor. Însă acel anunț al momentului nu este îndestul pentru cerințele criticii literare, și noi ne folosim cu plăcere de ocazia ce ... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe brațe, mă învățase Tatăl nostru și se deprinse a mă privi ca pe copilul ei. — Da nu vedeți, mă rog, zicea ea în dreapta și-n stânga, ce mare și frumușel s-a făcut? I-au răsărit mustețele, nu fie de diochi! Toate slugile din casă, și feciorul, și bucătarul, și chelarul, și moș Toma grădinarul, îmi ieșiră să mă ureze de bună venire; unul îmi apucă pălăria din mâni, altul mantaua de pe umere, un al treilea gemandanul; era în casă o adevărată răscoală. — Hai la boierul cel bătrân, îmi zise baba Ilinca că, Doamne, de mult v-așteaptă! Cu strângere de inimă intrai la tată-meu care mă sărută pe frunte, îmi vorbi puțin după obiceiul lui, dar vedeam ... Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac Nucul lui Odobac de Emil Gârleanu Satul Arșițeni e așezat într-o văgăună; casele lui mărunțele și albe, ghemuite una-ntr-alta, se văd, de pe muchile dealurilor dimprejur, ca niște ouă într-un cuibar. Pământul Arșițenilor e nisipos și sterp; iarba crește atât de rară, încât, în loc să îndulcească vederea, pătează, ca o pecingine, fața galbenă a locului. Doi-trei copaci se înalță, istoviți, cu crengile rare, cu frunzele străvezii, care aștern pe jos, vara în amiază, o umbră destrămată, ce mărește și mai mult setea de răcoare. Dar, ca lucru de neînțeles, ca o minune, se ridică pe dealul lutos și sterp dinspre răsărit un nuc strașnic, bătrân, de câteva sute de ani, copac lacom, care suge parcă tot sucul locului dimprejur prin miile de rădăcini ale căror vițe nu mai încap sub pământ și ies, să atârne despletite, ca niște cozi, afară. Din trunchiul gros să nu-l cuprindă trei oameni, muncit, întors și încremenit ca într-un spasm, se desfac două ramuri vânjoase, ce merg, încleștate ca niște brațe, până sus, apoi deodată se izbesc una pe alta în lături, împroșcând fiecare sute și mii de crengi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROTATRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ROTAT. GENȚIÁNĂ , gențiane , s . f . Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane , cu flori de obicei mari , decorative , albastre sau galbene , cu corola rotată sau în formă de clopot ; ghințură ( Gentiana ) . [ Pr . : - ți - a - . - Var . : ghințiánă s . HELIPÓT , helipoturi , s . n . ( Elt . ) Potențiometru de precizie , la care variația totală a valorii se obține printr - un număr mare de ROTÁȚIE , rotații , s . f . 1. Mișcare în jurul unui punct fix sau al unei axe , în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mișcă rămâne la distanță constantă de punctul fix sau de axa respectivă . 2. Schimb alternativ de persoane sau de echipe efectuat în cursul unei activități pentru a asigura continuitatea muncii . 3. Alternare sau succesiune metodică a culturilor agricole în timp , pe același teren , în cadrul unui asolament , stabilite în funcție de caracteristicile plantelor agricole , pentru a obține recolte mari și a menține fertilitatea solului . 4. ( În sintagma ) Rotația capitalului = circuitul capitalului industrial , privit ca un proces care se repetă periodic . Rotația mijloacelor circulante = proces de schimbare succesivă , neîntreruptă a formelor funcționale pe care le îmbracă mijloacele circulante în trecerea lor din sfera ROTOTRANSLÁȚIE , rototranslații , s . f . Mișcare completă a unui corp , obținută prin suprapunerea unei rotații și a unei ZI , zile , s . f . 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui ; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului ; p . ext . lumină solară ; interval de timp de 24 de ore , corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale ; ( Astron . ) interval de timp intre două culminații succesive ale unui astru . 2. ( La pl . ) Viață , existență , trai . 3. ( La pl . ; cu determinări care precizează o perioadă de timp ) Vreme , epocă . Zilele |
||