|
|
||
Vezi și:ACADEMIE,
CĂRTURAR,
CULT,
DECI,
DEMN,
DOCT,
ENCICLOPEDIST,
ERUDIT,
LATINIZA,
PANDIT
... Mai multe din DEX...
SAVANT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SAVÁNT, -Ă, savanți, -te, adj., s.m. și f. 1. Adj., s.m. și f. (Persoană) cu cunoștințe vaste și temeinice, care creează în domeniul științei; erudit. 2. Adj. Care conține multă știință, care denotă știință sau, p. ext., artă, pricepere, măiestrie. Lucrare savantă. - Din fr. savant.Sursa : DEX '98 SAVÁNT s., adj. 1. s. v. învățat. 2. adj. v. învățat. 3. adj. v. livresc. 4. adj. v. rafinat.Sursa : sinonime savánt adj. m., s. m., pl. savánți; f. sg. savántă, pl. savánteSursa : ortografic SAVÁN//T^1 \~ta ( \~ți, \~te) m. și f. Persoană specializată în cercetări științifice, având cunoștințe vaste într-un anumit domeniu; învățat. /Sursa : NODEX SAVÁN//T^2 \~tă (\~ți, \~te) 1) Care posedă cunoștințe vaste și profunde; erudit; doct. 2) Care conține multă știință. Lucrare \~tă. /Sursa : NODEX SAVÁNT, -Ă adj. Cu cunoștințe vaste și profunde; (foarte) învățat; erudit. ** Care arată multă erudiție. // s.m. și f. Învățat, om de știință. [< fr. savant < savoir - a ști].Sursa : neologisme SAVÁNT, -Ă I. adj., s. m. f. (om de știință) cu cunoștințe vaste și profunde; erudit. II. adj. 1. care denotă multă erudiție. 2. (lingv.; despre cuvinte, construcții) împrumutat (recent) din greacă sau latină; format din elemente greceşti sau latinești; (p. ext.) folosit de oamneii instruiți, livresc. * care are la bază limbile și cultura greco-latină; cult. * (despre limbi) folosit ca limbă de cultură. (< fr. savant)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SAVANTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru SAVANT. ... Ion Luca Caragiale - Savant Savant de Ion Luca Caragiale Publicată în Convorbiri Critice , an I, nr. 15 Ianuarie 1908. Toate cărțile din lume, de când lumea, câte-au fost, Minunatul ... Ion Luca Caragiale - Moftangii ... ca a noastră, să fie națională. El constată în fiece moment cu mândrie progresul prodigios al științelor rromâne. El dirijează un institut național savant sau, dacă încă nu până acuma, va inventa unul sau două pentru a le dirija - institute absolut indispensabile Rromâniei, care este și trebuie ... păr prepus. De aci se vede cum între moftangii, cei de spirit și cu oarecare talent sunt mai slabi de înger decât imbecilii. Culmea moftangiului savant: a-și comanda statua încă din viață și a prezida la inaugurarea ei și la apoteozarea sa - a acestui ... Ion Luca Caragiale - Termitele... ... până isprăvești odată cu ele... Și când te gândești... O ! ce cruzi sunt oamenii de știință ! ce ființă fără inimă a fost acel savant ! Auzi dumneata ce răutate !... Ei ! ce pot gâgndi bietele mici gângănii pomenindu-se afumate așa fără nicio milă ?...Firește, nu pot gândi alta decât: - Ia ... Ion Luca Caragiale - Cometa Falb ... pe pămînt nu ne poate da vreo idee ». Apoi, în privința efectelor mecanice ale unei întîmplătoare ciocniri între pămînt și o cometă, același mare savant spune : « Cea mai slabă pînză de păianjen ar opune mai multă rezistență unui glonț de pușcă ». Adică, adăogam eu, glonțul de pușcă e ... Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu Ion Luca Caragiale - "Romanii călători" de Ioan Kalinderu "Romanii călători" de Ioan Kalinderu de Ion Luca Caragiale doctor în drept de la Facultatea din Paris, membru al Academiei Române, membru al Societății geografice române. București, 1895 În mijlocul preocupațiunilor utilitare așa de multiple, cari agită lumea în acest veac de oțel și de cauciuc, e frumos să vedem pe un om găsind încă timp pentru studii mai senine, pentru cercetări științifice înalte, pentru cultivarea artelor frumoase. Aceste “nobile inutilitățiâ€� au fost totdeauna un fel de strict necesariu pentru oamenii cu spirite mai ridicate. Savantul nostru academic, d. I. Kalinderu, este unul dintre acestia; iată un studios pasionat, care urmărește cu o neobosită dragoste cercetările sale asupra vieții și civilizației romane. Romanii călători este urmarea la Vilegiatura și Reședințele de vară la romani: ea ne arată mijloacele materiale de călătorie, hanurile? drumurile pe uscat și pe apă, atracția ce o exercita Egiptul cu civilizațiile sale superpuse, cea originară și cea dezvoltată prin înrâurirea greacă, limitele geografice ale comerțului, limite mult mai înaintate decât ale împărăției... E prima lucrare în limba română care reconstituie unul din elementele caracteristice ale vieții publice în sutele dântâi ale erei creștine. Nu intră desigur ... Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski ... Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski Despre Macedonski de Ion Luca Caragiale Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, deși savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba de “Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonskiâ€�. Excelsior… Iată un comparativ care a iritat ... Ion Luca Caragiale - Politică și cultură Ion Luca Caragiale - Politică şi cultură Politică și cultură de Ion Luca Caragiale Principiul naționalităților este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secul ca prin minune. Părinții noștri ne spun prăpăstii de necrezut despre starea vieții publice în tinerețea lor, parcă ne-ar povesri lucruri de acum cinci sute de ani; oameni încă tineri își aduc bine aminte de vremea copilăriei lor, când nu se pomenea de drumuri-de-fier și când numai două-trei orașe din țară erau luminate în centru cu lumânări de seu și cu opaițe de păcură. Acum, în urmă, un împărat venerabil ne face onoarea unei vizite oficiale, și nu-i vine să-și crează ochilor când vede înfățișarea strălucitoare a tânărului stat român; iar state mai bătrâne și puternice nu-și stăpânesc expresia unei fățișe invidii față cu succesele noastre. Asta e bine; asta dovedește netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea ... Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola Un nou plagiat Zola de Ion Luca Caragiale Am terminat articolul nostru din numărul penultim despre plagiatul Zola-Bibescu cu bănuiala că celebrul autor francez, în ultima sa lucrare Rome , o fi făcut ceea ce a făcut și în La DĂ©bâcle: un vast împrumut forțat din opera altcuiva pentru a-și ridica creditul propriu. Bănuiala noastră s-a adeverit. D. Gaston Deschamps, într-o savantă și spirituală cronică literară, publicată în Le Temps, arată pe larg cum Zola a plagiat pe scriitorii Georges Goyau, AndrĂ© PĂ©ratĂ©, Paul Fabre și pe arheologul Gaston Boissier. Câteva rânduri din cronica lui Gaston Deschamps sunt prea interesante ca să nu le dăm aci. Iată: “D. Emile Zola, zice criticul, nu cunoștea Roma... Totuși, voia să «facă» Rome , precum a «făcut» Lourdes și cum va «face» Paris . Atunci s-a «documentat». «A se documenta», în limba particulară a școalei naturaliste, este a căpăta asupra cutărui sau cutărui subiect — fie vorba de căi ferate, de marile magazinuri, de poduri și șosele, ... Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi Ion Luca Caragiale - Varietăţi literare. Canard-răţoi Varietăți literare. Canard-rățoi de Ion Luca Caragiale Canard în franțuzește este numele speței rață ; aplicat apoi la gen, înseamnă rățoi . Pe lângă aceste înțelesuri proprii, cuvântul canard mai are și un al treilea, figurat, când atunci înseamnă: o știre de senzație născocită, o scornitură gogonată a unui jurnal . De unde vine această semnificare figurată? este interesant a ști. Iată: Cam pân sfertul întâi al veacului nostru, un ziar belgian sau francez (datele nu le avem exacte) publică o foarte interesantă dare de seamă asupra unei experiențe făcute de un celebru profesor de zoologie. Experiența învățatului naturalist tindea la cunoașterea gradului de voracitate a rațelor. Lăcomia acestui soi de palmipede era îndestul de cunoscută; nimeni însă nu și-ar fi putut închipui că ea ar merge până acolo încât o rață sau un rățoi să mănânce una după alta alte douăzeci și nouă (29) dobitoace de același soi. Orice om de rând s-ar minuna când ar auzi de atâta canibalism, lucrul însă s-a întâmplat, și iată cum. Naturalistul nostru era un om foarte înzestrat; el avea acea pătrundere intuitivă cu care geniul ... George Topîrceanu - Bacilul lui Koch George Topîrceanu - Bacilul lui Koch Bacilul lui Koch de George Topîrceanu Conferință humoristică în versuri. Rostită pe scena Teatrului Național din Iași la un festival al societății pentru profilaxia tuberculozei. Mult onorate doamne, Distins auditor! La festival când vine, tot omul e dator S-asculte, înainte de partea amuzantă, O conferință lungă și foarte importantă. Conform acestei date sinistre, așadar, Avem între culise un conferențiar, Un om cu greutate, un personagiu mare... Să nu luați aceasta drept o amenințare! Dar ca să nu planeze asupra noastră vina C-am neglijat programul, — persoana cu pricina E gata să vă țină, un ceas și jumătate, O conferință gravă de specialitate. Cum, nu vă pare bine? De ce v-ați întristat? Mai așteptați o clipă, că doar n-am terminat. Pe de-altă parte, însă, găsind că-i anormal Să vă chemăm la teatru... ca s-adormiți în stal; Că somnul, în aceste condiții verticale Ș-atât de izolate, nu face cinci parale; Că nimene nu poate pretinde nimănui Să-nghită festivalul cu conferința lui, — Din spirit caritabil și din filantropie, Știind mai dinainte ce toată lumea știe, Cu voia dumneavoastră ne-abatem de la modă Și-n loc de ... Ion Luca Caragiale - Două note Ion Luca Caragiale - Două note Două note de Ion Luca Caragiale În Note și schițe, 1892, pag.27. Nu se cunoaște un alt text anterior. Reprodus în Momente, schițe, amintiri, 1908. Am de mult intenÈ›ia să dau publicului o sumă de note asupra vieÈ›ii lui Eminescu - fiindcă inexactităÈ›ile, nimicurile născocite, neadevărurile absurde ce se spun de trei ani de zile pe socoteala lui mă revoltă È™i scandalul cu portretele È™i busturile puse fără sfială în circulaÈ›ie ca fiind ale lui, ca È™i cum ar fi vorba, încă o dată zic, de un tip din evul mediu, iar nu de cineva care a trăit în mijlocul nostru atâta vreme; pînă atuncea este, crez, aici locul să spun următoarele: Cu toată inegalitatea temperamentului său, Eminescu avea două coarte totdeauna egal de întinse: vecinic înamorat È™i vecinic avînd nevoie de bani - se putea altfel? È™i poet, È™i sărac... Vecinic visa niÈ™te „mîini subÈ›iri È™i reciâ€�, vecinic vîna un cămătar care să-i cumpere pe nimic leafa - nainte cu cîteva luni. AÈ™a, odată, ca întotdeauna, înamorat È™i fără nici un ban, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SAVANTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru SAVANT. ACADEMÍE , academii , s . f . 1. Societate de învățați , de literați , de artiști etc . creată pentru dezvoltoarea științelor și a artelor ; înaltă instituție culturală care reunește pe cei mai de seamă savanți și artiști . 2. Școală de învățământ superior . [ Acc . și : ( după lat . ) ... CĂRTURÁR , cărturari , s . m . Învățat , erudit ; savant ... are un nivel înalt de cultură și de cunoștințe ; instruit . 2. ( Despre manifestări ale oamenilor ) De care dă dovadă omul cult ( 1 ) ; care are caracter savant , cărturăresc . 3. ( În opoziție cu popular ; despre muzică , poezie , literatură etc . ) Creat de un autor instruit . CULT ^1 , culte , s . n . 1. Omagiu care se ... DECI ^1 - Element de compunere savantă care intră în denumirea submultiplilor unităților de măsură pentru a exprima a zecea parte din întreg . DECI ^2 conj . Prin urmare , în consecință , drept care , așa fiind . - De ^4 + DEMN , - Ă , demni , - e , adj . 1. Vrednic ( de . . . ) . 2. ( Despre oameni sau purtarea lor ) Care impune respect ; respectabil ; rezervat , sobru . Formație savantă din lat . dignus ( modificat după lemn < lignum , semn < signum , ... DOCT , - Ă , docți , - te , adj . ( Adesea ir . ) Învățat , erudit , savant ENCICLOPEDÍST , - Ă , enciclopediști , - ste , subst . , adj . 1. S . m . pl . Nume dat gânditorilor , savanților și scriitorilor francezi precursori ai Revoluției Franceze de la sfârșitul sec . XVIII , care s - au grupat în scopul editării unei enciclopedii . 2. Adj . , s . m . și f . ( Rar ) ( Persoană ) care are cunoștințe ... ERUDÍT , - Ă , erudiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care posedă cunoștințe temeinice și vaste în urma unor studii îndelungate ; savant LATINIZÁ , latinizez , vb . I . Tranz . A introduce pe cale savantă și în mod masiv cuvinte latine într - o limbă sau a reface forma cuvintelor de origine latină din acea limbă pentru a le face cât mai apropiate de forma PANDÍT , pandiți , s . m . Titlu dat savanților , învățaților etc . brahmani din India . Pandit Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||