SCORBUROS - Definiția din dicționar

Vezi și:ULEI, ȘTIUBEI, BUTURĂ, BUTURUGĂ, GĂUNOS, SCORBOROȘI, SCORBOROȘIT, SCORBOROS ... Mai multe din DEX...

SCORBUROS - Definiția din dicționar

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SCORBURÓS, -OÁSĂ, scorburoși, -oase, adj. (Despre copaci sau trunchiuri de copaci) Cu scorburi (1), găunos, scorboroșit; (despre pământ, munți etc.) plin de văgăuni, de peșteri. [Var.: (reg.) scorborós, -oásă adj.] - Scorbură + suf. -os.

Sursa : DEX '98

SCORBURÓS adj. v. cariat, găunos, găurit, stricat, viermănos.

Sursa : sinonime

SCORBURÓS adj. găunos, (rar) deșert, (reg.) bortos, boșturos, budugănios, buștihos, buturos, corobăios, corobănos, scorboroșit, scrobos, stupos. (Trunchi \~ de copac.)

Sursa : sinonime

scorburós adj. m., pl. scorburóși; f. sg. scorburoásă, pl. scorburoáse

Sursa : ortografic

SCORBUR//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) (despre arbori) Care are (multe) scorburi; boșturos; găunos. /scorbură + suf. \~os

Sursa : NODEX

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru SCORBUROS

Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru SCORBUROS.

Constantin D. Aricescu - Părul lăudat

... cîte-un sac ducea, Cu pere alese crezînd a-l împlea; Însă, o mirare ! Văzu fiecare Că părul măreț Era pădureț; Ba și scorburos, Sterp și nodoros; Și din păr cădea Cîte-o pară-abia; Și aceea... rea ! ( bis ) Iar vestitul nume De părul mănos Îl didese-n lume ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Zobie Zobie de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De-a lungul tufăriilor dese și verzi, printre plute bătrâne, sălcii tunse și scorburoase, Râul Târgului își răsfiră apele pe minunata sa albie, în fâșii șerpuite, reci și străvezii, că îi numeri petricelele rotunde rostogolite la vale. Morile vuiesc pe malul stâng, învălmășind în spițele roatelor talazurile albite de spuma ce fierbe și se sparge de bolovanii de piatră. Peste hălăciuga de verdeață, copacii de la moara lui Crasan. Mai sus decât clădirile orașului, așezată în lungul șoselei, stă neclintită turla lui Negru-vodă. De-o parte și de alta, dealurile smărăldii se încovoaie și, depărtându-se, se prefac în muscele, muscelele se azvârlă în munți năprasnici cu creștetele brăzdate de puhoaie și pârlite de arșița soarelui. Și munții, încălecând unul peste altul, ceafă pe ceafă, se amestecă la hotarele țării în albăstrimea cerului. Acolo, pe creștetele Craiului, Cetățuii și Păpușii, vulturii cuibează puii și-i reped la vânat. Și când cad țintă la pământ, par niște gloanțe trimise din senin. Firea viețuitoare se mișcă ca o secătură în așa mândrețe, minunea minunilor, podoabă răsărită din pământ, din iarbă verde, care trezește și întunecă mintea, înalță și sugrumă ...

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Departe, departe Departe, departe de Barbu Ștefănescu-Delavrancea .......... sub castanii din via părăsită. Mai mulți copilași, în cămăși albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, și povesteam. O fetiță îmi sorbea cuvintele, dând într-o parte și alta, pletele negre ce-i acopereau ochii ei mari și verzi... Departe, departe, era odată un palat de marmură lângă un lac adânc, limpede și liniștit; și în lac tremura răsturnat palatul și grădina lui cu naramzi și portocali. Și nici o lebădă nu se lăsa pe lac, nici o privighetoare nu cânta în portocali. Nimic nu se auzea în curte, nimic în palat. Ușile nu se deschideau. Porțile curții, totdeauna încuiate. Vântul nu bătea pe-aici, oprit de cine știe cine, departe de aceste locuri în veșnică odihnă. Numai, hei, uneori, la miez de noapte, s-auzea pocnind în porțile de ștejar. Porțile se deschideau țipând, ca și cum ar fi fost vii și le-ar fi bătut cineva. Cine bătea în porți la miezul nopții? Cine deschidea porțile la miezul nopții? Adormisem la umbra zidului. Pe la miezul nopții, speriat de niște lovituri înfricoșate, sării în picioare. O umbră ...

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

Ion Creangă - Amintiri din copilărie Amintiri din Copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicație d-șoarei L.M. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCORBUROS

Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SCORBUROS.

ULEI

... sintetică , insolubil în apă și mai ușor decât ea , folosit în alimentație , în industrie etc . ULÉI^1 , uleie , s . n . ( Reg . ) 1. Trunchi de copac scorburos , întrebuințat pentru a păstra anumite lucruri . 2. Stup , știubei de albine ( făcut dintr - un trunchi de copac scorburos

ȘTIUBEI

... ȘTIUBÉI , știubeie , s . n . 1. Stup primitiv . 2. Vas făcut dintr - un trunchi scobit , întrebuințat pentru păstrarea unor obiecte casnice . 3. ( Reg . ) Trunchi scorburos

BUTURĂ

... cu noduri și cu alte defecte , care se despică și se prelucrează și este considerată ca sortiment inferior al lemnului de foc ; ciot . 3. Trunchi scorburos

BUTURUGĂ

BUTURÚGĂ , buturugi , s . f . Bucată noduroasă sau scorburoasă dintr - un trunchi de copac ; butuc ,

GĂUNOS

... GĂUNÓS , - OÁSĂ , găunoși , - oase , adj . ( Despre copaci sau trunchiuri de copaci ) Care este găurit , gol , mâncat pe dinăuntru ; scorburos

SCORBOROȘI

... SCORBOROȘÍ , pers . 3 scorboroșește , vb . IV. Refl . ( Despre trunchiurile copacilor ) A deveni scorburos

SCORBOROȘIT

... SCORBOROȘÍT , - Ă , scorboroșiți , - te , adj . Scorburos

SCORBOROS

... SCORBORÓS , - OÁSĂ - OÁSĂ adj . v . scorburos