|
|
||
Vezi și:SERVI,
DESERVI,
MODEL,
PILDĂ,
SERVIRE,
SERVIT,
ȘERBI,
AJUTA,
AUTOSERVI,
BARACĂ
... Mai multe din DEX...
SERV - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SERV, -Ă, servi, -e, s.m. și f. 1. (În evul mediu) Țăran dependent de stăpânul de pământ; iobag, șerb. ** (Latinism înv.) Sclav, rob. 2. (Livr. înv.) Servitor, slujitor. - Din lat. servus.Sursa : DEX '98 SERV s. v. aservit, iobag, om de serviciu, rob, rumân, sclav, servitor, slugă, sub-jugat, șerb, vecin.Sursa : sinonime serv s. m., pl. serviSursa : ortografic SERV \~ă ( \~i, \~e) m. și f. 1) (în feudalism) Țăran dependent de feudal; iobag; șerb. 2) (în sclavagism) Persoană lipsită de drepturi și mijloace de producție, de munca și de viața căruia dispunea stăpânul; rob; sclav. 3) Persoană angajată în serviciul cuiva pentru treburi casnice. /<lat. servusSursa : NODEX SERV- v. servo-.Sursa : neologisme SERV, -Ă s.m. și f. (În feudalism) Șerb, rob, iobag. [Cf. it. servo < lat. servus].Sursa : neologisme SÉRV, -Ă s. m. f. 1. (în feudalism) șerb. 2. servitor. (< lat. servus)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SERVRezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentru SERV. Antim Ivireanul - Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește l ... le închine la vreo persoană mai însemnată sau bisericească sau politică spre recomandarea și apărarea cărții, pentru aceea și eu, cel mai mic rugător și serv al vostru, afierosesc și închin cartea aceasta de față la înălțimea cea de Dumnezeu mărită și la măreția cea de Dumnezeu păzită și cinstită a ... împărăția cerurilor, în veacul veacurilor nesfârșiți și neîntrerupți. Amin. În anul mântuirei 1701, luna iunie. Al strălucirei voastre cei de Dumnezeu păzite umilit rugător și serv Dimitrie Bolintineanu - La lampa mea ... acestei țări frumoase Ce relele supun. Avem aceeași țintă, aceeași misiune, Dar tu de când servi mie, o lampă-ai ruginit, Și eu de când serv țării, vai! trebuie a spune? Cu inima-am slabit! Și n-am produs nimica! Acum ca altădată Copiii săi cei vitregi în taberi ... Dimitrie Bolintineanu - La un avut Dimitrie Bolintineanu - La un avut La un avut de Dimitrie Bolintineanu Da, dintre toți avuții din astă țară mică, Acela care știe mai bine-a risipi Comorile de aur cu arta cea antică, Ești tu, nu te-ndoi! Porfirul și ivorul, și aurul îngână Locașul tău ferice în gustul cel mai fin În luxul cel mai splendid la care-a artei mână Dă sufletu-i divin. La masa ta de oaspeți cu inime voioase Cristalul rivaliză cu porțelanul dalb, Și rozele, și crinii, cu june grațioase, Cu gâtul lor cel alb. În cupe râde vinul în spume-mbălsămite Și face să recheme pe zeii cei uitați, Și roabele antice să văd înlocuite De servi muiați în aur ca fiii de-mpărați! Dar poți a-mi spune mie cum în apropiere D-a trece astă vale pe care ai albit, Tu mai înalți palaturi la viață și plăcere, Când viața s-a finit? Știi dacă de la tine și până la morminte Mai este loc d-o noapte, sărmane pieritor? Te-ascunzi fricos, de moarte, bătrân fără de minte, Când tu ești muritor? În darn vei da tu aur arhangelului ... George Coșbuc - Izvor de apă vie George Coşbuc - Izvor de apă vie Izvor de apă vie de George Coșbuc Când Prier-alb, feciorul lui Tulnic Împărat, Din casa părințască la taberi a plecat. În alte lumi, să caute pierduta lui drăguță, A dat lui Prier-negru atunci o năfrămuță Și-a zis: În toată ziua poți ști de soarta mea! Privește-mi năfrămuța, și tu când vei vede Pe mijlocul ei dungă de sânge, dungă lată, Să știi, iubite Prier, că-s mort! și zilnic cată Năframa-i Prier-negru, iar când a opta zi De sânge lata dungă pe mijloc o zări, E mort! a zis și-n clipă a-ncălecat feciorul. Pe Vânteș, cal sălbatic, să-și caute frățiorul. Găsindu-l într-o silhă de fagi, în stan schimbat, La sfânta Luni se duce și sfânta Luni i-a dat Învăț, să ude stanul cu stropi de apă-vie... Așa spun din poveste bătrânii. Din vecie Așa le-a rămas rostul în basme și povești Că mulți viteji năzdrăveni și fii împărătești Cătau ori cu tovarăși iubiți ori numai sânguri Izvorul de apă-vie. și spun că ... Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț ... granița de pe Prut o ar fi rădicat. Ce este de făcut? Povățuiți-ne, mângăieți-ne cumva! Fraților Mureșani, salutări. Al d-tale frate și serv, G.Sion. [232v] Scrisoarea 2 Cernăuți, 8/20 iuliu 1848 Domnul meu! Nu știu de ai corespondenți carii să-ți fi scriind pe altă cale ... Romănieaâ€�, și care apoi a rămas. Te rog publică-l, de va avea loc în foaiea d-tale. Al d-tale frate și serv, G. Sion. [234v] Scrisoarea 3 Iași, 11. nov. 1849 Scumpul meu domn! Pe când erai în Molvova, mă măguleam cu spranța că vei veni să ... Cezar Bolliac - Carnavalul Carnavalul de Cezar Bolliac Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Începe carnavalul! și-n salele bogate Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate, În nouă veselii! O! ce de griji acuma la nouă toalete! Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete! Ce mii de bucurii! Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă, La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă Și la ai ei cercei; Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte; Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte Ceva ce-i place ei. Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița, Pandlica care-o prinde, - săracă copilița! Viața-i e romanț! O! cât a să mai joace! Ce bine a să-i vie Și păr și rochi, pandlice, buchet de iasomie La sol în contra-danț! Mulțime de machine prin case de neveste! Fămei și croitorii abia le prinzi de veste Când vin, când se strecor! Părinții schimbă cifre în foile de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai ... Constantin Stamati - Aslanaș cel bogat și momița lui Constantin Stamati - Aslanaş cel bogat şi momiţa lui Aslanaș cel bogat și momița lui de Constantin Stamati Eu tac mulcu, nu mai grăiesc, mă mir de ce văd acum! Că mai bine este omul să nu-nvețe nicicacum; Căci de ce să se trudească zi și noapte tot citind, Și de ce să-și piardă vremea patriei sale slujind? Și de ce fapte slăvite, Dacă nu sunt prețuite? Când acel ne-nvățat, Dacă soarta avere i-au dat, Și vro țolină frumoasă de femeie au luat, Făr-a osteni ceva, Și făr-a servi cândva, Tot același respect are, În oricare adunare, Ca și omul învățat. Precum s-au și întâmplat, că nu demult la Bagdat, Un neguțitor onest, strângând multă avuție, Au răposat, Lăsând a sa clironomie Fiului său Aslanaș. Însă acest băietan Nu semăna cu-al său tată, ci chiar a orangutan, Căci el numai când dormea din trup nu se schimosea, Dar îndat’ ce se trezea, Făcea cu mare iuțeală fel de fel de strâmbături Și sprintene sărituri. Cu toate acestea, Aslan simțindu-se nătărău, Și fiindcă de la dascăli învățase foarte rău, Au auzit de-o momiță ... Dimitrie Bolintineanu - Cupa lui Ștefan Dimitrie Bolintineanu - Cupa lui Ştefan Cupa lui Ștefan de Dimitrie Bolintineanu Într-o monastire din trecut rămasă, În domneasca sală se întinde masă. Misail prezidă ast banchet voios Și în timpul mesei zice dureros: - "Ștefan după moarte lăsă moștenire Arcul său și cupa l-astă monastire. Cu Cantemireștii leșii au venit Și prădând locașul, arcul au răpit; Însă nu răpiră cupa minunată! Ea trăiește încă, de mirare!... Iată!" El arată cupa... Toți s-au minunat. Ea era săpată dintr-un matostat. Servii varsă-ntr-însa dulce tămâioasă. Fiecine-nchină pentru o frumoasă. Când la cel din urmă rândul a venit, Misail ia cupa și-astfel a vorbit: - "Unde este timpul cel de vitejie? Timpul de mari fapte?... Vai! n-o să mai vie? A căzut Moldova, căci orice români Se roșesc la gândul a mai fi stăpâni. Ei îmbracă manta de înțelepciune; Dar ca să-și ascunză trista slăbiciune. Dar înțelepciunea fără-a cuteza, E ca cutezarea fără-a cugeta. Când vedem sfioasă patria română, Ne-aducem aminte vorba cea bătrână: Cel ce e mai aproape de mormântul său La ideea morții tremură mai rău! Ștefan nu ... Dimitrie Bolintineanu - Lupta între români Dimitrie Bolintineanu - Lupta între români Lupta între români de Dimitrie Bolintineanu Ștefănică-vodă intră-n Românie. Radul, domnul țării, cum aude-i scrie ,,Fiul meu cel tânăr, ce păs furtunos Turburat-a oare sufletu-ți frumos, Cât să tacă glasul sângelui frăției Și să calci cu moarte fiii României? Șerpii între dânșii încă nu s-omor, Nu-nvenin cu moarte cei din neamul lor. Pentru ce românii, fii ai ceeași mume, Mult mai rău ca șerpii face-vor în lume? Bărbăția-i mândră când un crud străin Poartă în sânul țarii moarte, pradă, chin, Căci atunci pe popol dalba-i rază luce Ș-ale sale bunuri le revarsă dulce! Astăzi șase popoli țara ne-mpresor, Către noi cu moarte și robie vor!... Numai prin unire vom scăpa de soartă, Iar prin dezbinare țara noastră-i moartă. Dar tu vrei prin arme ca să ne fărami Și, zdrobindu-ți frații, servi ai tăi tirani." Astfel Radul scrie vorbe dulci și line. P-a lui față cură lacrime divine. Apoi merge-n cortul domnului bătrân Care îi deschide sânul de George Coșbuc - Perirea dacilor ... atunci ne ia tătarul, Tot cu gând că-i gol paharul. Ascultând aceste spuse, Regele-a zâmbit perfid. Dete-un semn și-un serv aduse Zece cupe c-un lichid. M-am gândit fără-ncetare; Ceva trebuie să beți Iat-aici zece păhare. Iar dincoace-aveți pesmeți Spuneți, principi ... George Topîrceanu - Balada unei stele mici George Topîrceanu - Balada unei stele mici Balada unei stele mici de George Topîrceanu Ții minte tu, iubita mea, O noapte de argint în care Mi-ai arătat pe cer o stea Din Carul mare? Cu fața-n sus, spre Dumnezeu Lăsându-ți capul să se culce Pe brațul meu Te legănam, povară dulce Deasupra noastră, un castan Cu frunze pudic răsfirate Pentru-a servi de paravan Iubirilor nevinovate Tinzând o ramură-n zadar Ca să ne apere de stele Fusese martor ocular La toate cele Și nu mi-ai spus atunci nimic Dar când mi-am coborat privirea Un deget mic Mi-a arătat Nemărginirea Un strop de-argint a lunecat Și, cu paloare-i siderală Pe cerul negru a-nsemnat Un fir subțire de beteală…. Ții minte ce fior străin Trecu atunci, din constelații Prin bluza ta de crepe-de-Chine Cu aplicații? Ce vești din cerul depărtat A nins pe fruntea ta zenitul? Ce gânduri tainice-ai schimbat Cu infinitul? Sclipind departe, prin frunziș O stea smerită și albastră Sta singuratică, pieziș Deasupra noastră Și ca un spin, Cu raza-i rece și subțire Mi- ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SERVRezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentru SERV. SERVÍ , servesc , vb . IV . 1. Tranz . A îndeplini anumite funcții , însărcinări , datorii față de cineva ; a sluji . 2. Intranz . ( Despre lucruri ) A folosi la . . . , a fi utilizat ca . . . , a avea rolul de . . . 3. Tranz . A pune , a aduce la masă mâncare , băutură etc . 4. Tranz . ( La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți ) A pune mingea sau cărțile în DESERVÍ^2 , deservesc , vb . IV . Tranz . 1. A presta un serviciu în folos public , a servi o colectivitate . 2. A avea în grijă supravegherea și dirijarea funcționării unei mașini . DESERVÍ^1 , deservesc , vb . IV . Tranz . A face cuiva un rău serviciu , a acționa în dauna cuiva , a nu servi cum MODÉL , modele , s . n . 1. Ceea ce poate servi ca orientare pentru reproduceri sau imitații ; tipar . 2. Persoană , realizare , operă care , prin valoare sau calități , poate servi ca exemplu ; p . ext . exemplu , pildă servită de o asemenea persoană , realizare , operă . 3. Manechin . 4. Persoană care pozează unui pictor sau unui sculptor . 5. ( Mat . ) Sistem de relații matematice care leagă între ele mărimile de stare ale sistemului PÍLDĂ , pilde , s . f . 1. Ceea ce poate servi cuiva drept învățătură , drept model de urmat , drept termen de comparație ; ceea ce poate servi ca obiect de imitație sau inspirație în privința formei , aspectului etc . ; model , exemplu . 2. Povestire alegorică cu un cuprins religios sau moral , producție literară cu caracter moralizator , cu o structură apropiată de fabulă ; parabolă ; p . ext . maximă , sentință ; proverb , zicală ; semnificație , tâlc cuprins într - o asemenea povestire , maximă , zicală sau într - o acțiune oarecare , într - o faptă SERVÍRE , serviri , s . f . Acțiunea de a ( se ) servi și rezultatul ei ; servit ^1 . - V. SERVÍT^2 , - Ă , serviți , - te , adj . Slujit , ajutat . V. servi . SERVÍT^1 , servituri , s . n . Servire . - V. ȘERBÍ , șerbesc , vb . IV Intranz . ( Înv . ) A servi ca șerb , a fi AJUTÁ , ajút , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) da ajutor , sprijin . 2. Intranz . A fi de folos , a servi , a AUTOSERVÍ , autoservesc , vb . IV . Refl . A se servi singur ( într - un magazin special amenajat ) . [ Pr . : a - BARÁCĂ , barăci , s . f . Construcție provizorie de scânduri care poate servi ca locuință , magazie , prăvălie etc . [ Pl . și : bărăci . - Var . : ( reg . ) barátcă s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||