|
|
||
Vezi și:ȘTEAMP,
CONSISTENȚĂ,
FĂRÂMĂTOR,
FALCĂ,
GRANULĂ,
MOLAR,
NISIP,
OSTEOCLAZIE,
RUPE,
SFĂRÂMĂTOR
... Mai multe din DEX...
SFĂRÂMARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SFĂRÂMÁRE, sfărâmări, s.f. Acțiunea de a (se) sfărâma și rezultatul ei; sfărâmat^1. [Var.: sfărmáre s.f.] - V. sfărâma.Sursa : DEX '98 SFĂRÂMÁRE s. 1. zdrobire, (rar) zdrobeală, (pop.) zdrumicare, zobire. (\~ unui obiect de pământ.) 2. fărâmare, zdrobire, (rar) casare. (\~ unui pahar cu pumnul.) 3. zdrobire, (pop.) spargere. (\~ unei cepe.) 4. mărunțire. 5. fărâmițare, mărun-țire. (\~ unui aliment în gură.) 6. spargere, zdrobire. (\~ valurilor de țărm.) 7. distrugere, nimicire, potopire, prăpădire, zdrobire, (înv. și pop.) pierdere, risipire, (pop.) zdrumicare. (\~ armatei dușmane în luptă.)Sursa : sinonime sfărâmáre s. f., g.-d. art. sfărâmării; pl. sfărâmăriSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SFĂRÂMARERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru SFĂRÂMARE. Antim Ivireanul - Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinței Antim Ivireanul - Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinţei Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinței de Antim Ivireanul Pocăința iaste întoarcerea de bună voe din răotăți spre bunătăți și de la diiavolul întoarcere spre Dumnezeu prin osârdie și prin osteneală. Și iaste materia pocăinței mărturisirea gurii și sfărâmarea inimii și facerea canonului. Iar chipul pocăinței / iaste putĂ©rea ce au dat mântuitoriul nostru numai sfinților lui ucenici și apostolilor, după cum zice la Mathei, în 8 capete: Câte veți lega pre pământ i proci (pentru aceasta vom arăta mai pre larg la învățătura ispovedaniei). Iară sfârșitul iaste să să curățească omul de păcat și să câștige iarăși darul lui Ion Luca Caragiale - Cronica de joi Ion Luca Caragiale - Cronica de joi Cronica de joi de Ion Luca Caragiale I Alaltăieri, în faptul zilii, mă deștept tresărind: bate cineva foarte nervos la geam. Știu cine e și ce veste-mi aduce. E cumnatul meu, un tânăr funcționar la C.F.R. și poet liric în momentele-i pierdute. Soția sa e însărcinată — a doua naștere; la cea dântâia, acum un an și jumătate, a avut impierioasă nevoie de forceps. Desigur, mi-aduce poetul vestea că au început durerile unei nașteri mai grele decât a unei poeme lirice. De cu seara ne-am înțeles să ne dea de știre la primul semnal al multașteptatei ușurări. Fusese o sarcină din cale-afară grea; pe lângă asta, teamă de un nou joc de forceps, apoi socoteala greșită a termenului, dezmințit de întârziere, toate contribuiau să irite nerăbdarea familiei și mai ales a femeii. De două săptămâni, tot așteptam zadarnic... E curios cum întârziarea sosirii momentelor grele inspiră mai multă nerăbdare decât a sosirii momentelor plăcute. La prima ciocănire în geam, sar din pat. Nu m-am înșelat. Deschid geamul. Au început durerile! Un fior rece, produs desigur ... Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea ţiganilor, ştergerea privilegiilor boiereşti, emanciparea ţăranilor Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor de Mihail Kogălniceanu Discurs rostit la 1/13 aprilie 1891 în ședința solemnă a Academiei Române organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondare Sire! Preagrațioasă doamnă și regină! Alteță regală! Doamnelor și domnilor! Colegii mei mi-au încredințat misiunea de a lua și eu cuvântul în această mare și frumoasă zi, în care serbăm jubileul de 25 de ani al fundărei Academiei Române. Această onoare o datoresc vârstei mele înaintate. În adevăr, cu excepțiunea venerabililor noștri colegi, domnii N. Kretzulescu și G. Barițiu. eu sunt, dintre toți ceilalți academicieni, cel mai în vârstă. Și, dacă ar fi exact anul nașterii mele ce mi-l dau nu numai biografii străini, dar și literatorii români, care au binevoit a se ocupa cu scrierea vieții mele, eu aș fi mai înaintat în bătrânețe decât chiar Nestorii mai sus-numiți ai Academiei Române. După Lexiconul de conversațiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexicon) , eu aș fi născut la 1806; și, nu mai demult decât sunt câteva săptămâni, "România literară" mi-a dat ... Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Neagoe Basarab - Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie de Neagoe Basarab Traducere din slavonă în românește c. 1650. ÎNCEPUTUL ÎNVĂȚĂTURILOR BUNULUI CREDINCIOS IOAN NEAGOE, VOIEVODUL ȚĂRII UNGROVLAHIEI, CARELE AU ÎNVĂȚAT PRE FIIU-SĂU THEODOSIE VODĂ Partea întâi. Cuvântul 1 Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare și bun și milostiv și ziditorul nostru cel înțelept, și zioa și noaptea și în tot ceasul și în tot locul. Și să foarte cuvine să-l slăvești și să-l mărești neîncetat, cu glas necurmat și cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut și ne-au scos din-tunĂ©rec la lumină și den neființă în ființă. O, câtă iaste de multă mila ta, Doamne, și gândul și cugetul tău, care ai spre noi oamenii! O, mare taină și minunată! O, cine va putea spune toate puterile tale și lauda slavei tale! Dumnezeu, pentru mila sa cea multă, lăcui întru noi oamenii și să arătă noao. Dumnezeu fu în ceriu și om pre pământu și într-amândoao desăvârșit. Și pre om și-l făcu fiiu iubit și ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SFĂRÂMARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru SFĂRÂMARE. ȘTEAMP , șteampuri , s . n . Mașină de lucru folosită în trecut pentru sfărâmarea minereurilor ( ... soliditate a unui corp , a unei materii etc . ; rezistența opusă de un corp sau de un material la deformare sau la sfărâmare FĂRÂMĂTÓR , fărâmătoare , s . n . Dispozitiv sau mașină pentru sfărâmarea unor materiale . - Fărâma + suf . - FÁLCĂ , fălci , s . f . 1. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt fixați dinții ; ( la oameni ) maxilar ; ( la animale ) mandibulă . 2. ( Tehn . ) Element al unui dispozitiv sau al unei mașini , care servește la prinderea unui obiect , a unui material etc . , la sfărâmarea ori deformarea unui material etc . - Refăcut din fălci ( pl . înv . al lui falce < lat . falx , - GRANÚLĂ , granule , s . f . 1. Particulă solidă mică care intră în componența unui corp solid cu structură eterogenă sau care rezultă din sfărâmarea , tăierea etc . unui corp solid . 2. Pastilă conținând un amestec de substanțe medicamentoase încorporate într - o masă MOLÁR^2 , - Ă , molari , - e , adj . ( Chim . ) Care aparține molului ^1 , privitor la mol ^1 . MOLÁR^1 , molari , adj . Dinte molar ( În sintagma ) ( și substantivat , m . ) = dinte mare cu suprafața lată , cu mai multe rădăcini , care servește la sfărâmarea și măcinarea alimentelor ; NISÍP , nisipuri , s . n . l . Rocă sedimentară neconsolidată , provenită din sfărâmarea unor minerale , roci sau organisme și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine ; p . ext . ( mai ales la pl . ) loc , teren , întindere alcătuită din asemenea rocă și , de obicei , lipsită de vegetație . 2. Depunere patologică de granule fine de oxalați , urați , silicați etc . , care se formează într - un rinichi , în vezica urinară sau în vezicula biliară . [ Var . : ( reg . ) năsíp s . OSTEOCLAZÍE , osteoclazii , s . f . 1. Operație chirurgicală care necesită sfărâmarea anumitor oase . 2. ( Biol . ) Proces lent de resorbție osoasă datorită osteoclastelor . [ Pr . : - te - ... în mai multe bucăți . 2. Tranz . A distruge un obiect prin întrebuințare . 3. Tranz . ( Adesea fig . ) A distruge un obiect prin sfărâmare , spargere etc . Apele rup stăvilarele . 4. Tranz . A sfâșia un lucru smulgând bucăți dintr - însul . 5. Tranz . A smulge . 6. Refl ... SFĂRÂMĂTÓR , sfărâmătoare , s . n . Mașină sau unealtă folosită pentru sfărâmarea diverselor materiale ; berbec . - Sfărâma + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||