|
|
||
Vezi și:RUPT,
RUPTURĂ,
CIOT,
CIUPI,
HĂBUC,
PETIC,
PETICI,
RĂZGHINA,
RUPERE,
RUPTAȘ
... Mai multe din DEX...
RUPE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RÚPE, rup, vb. III. 1. Tranz. A distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice; a despărți (intenționat) un obiect în două sau în mai multe bucăți. * Expr. A rupe (sau refl.) a i se rupe (cuiva) inima (sau sufletul, rărunchii) = a produce (cuiva) sau a simți o mare durere. ** A(-și) fractura o mână, un picior etc. * Expr. A-și rupe picioarele = a umbla mult (fără folos). A-și rupe gâtul = a-și pierde viața, cinstea, averea. A-și rupe pieptul = a-și obosi plămânii (vorbind sau cântând prea mult). ** A întrerupe, a curma tăcerea, relațiile cu cineva. * Expr. A o rupe cu cineva sau cu ceva = a pune capăt unui obicei, unui sistem, unei atitudini sau legături. A rupe prețul (sau târgul) = a ajunge la învoială după o tocmeală îndelungată. 2. Tranz. A distruge un obiect prin întrebuințare. 3. Tranz. (Adesea fig.) A distruge un obiect prin sfărâmare, spargere etc. Apele rup stăvilarele. * Expr. A rupe frontul = a străpunge linia de apărare a inamicului. 4. Tranz. A sfâșia un lucru smulgând bucăți dintr-însul. ** A sfâșia un animal sau un om. ** A zdrobi, a strivi. 5. Tranz. A smulge. * Expr. A rupe cuiva urechile = a pedepsi pe cineva trăgându-l de urechi. A-și rupe de la gură = a se lipsi de strictul necesar în folosul altcuiva. ** A culege flori, fructe etc. ** A obține (cu greu) o sumă de bani. 6. Refl. și tranz. A (se) depărta, a (se) desprinde de cineva sau de ceva. Se rupseră din grămadă. ** Refl. (Despre grupuri, colectivități) A se împrăștia. * Expr. (Tranz.) A rupe rândurile = (despre un grup de oameni) a fugi, stricând ordinea unui șir aliniat. A o rupe la (sau de) fugă (rar, la goană, la sănătoasa sau de-a fuga) = a o lua la fugă. ** Tranz. A-și deschide (cu efort) drum de trecere. 7. Tranz. Fig. A se exprima cu greu într-o limbă străină, a ști foarte puțin o limbă străină. [Var.: (reg.) rúmpe vb. III] - Lat. rump?re.Sursa : DEX '98 RÚPE vb. v. curma, începe, întrerupe, porni, tăia.Sursa : sinonime RÚPE vb. 1. v. frânge. 2. a ceda, a se frânge. (Materialul s-a \~ la presiune.) 3. v. plesni. 4. v. sparge. 5. v. zdrențui. 6. v. sfâșia. 7. v. spinteca. 8. v. fractura. 9. v. culege. 10. v. despărți. 11. v. desface.Sursa : sinonime rúpe vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rup, perf. s. 1 sg. rupséi, 1 pl. rúpserăm; part. ruptSursa : ortografic A RÚPE rup tranz. 1) (obiecte tari sau materiale) A face să se rupă. 2) (oase sau membre) A supune unei leziuni prin acțiunea violentă a unei forțe; a frânge; a fractura. \~ coastele. * A-și \~ picioarele a alerga mult (și fără rost). A-și \~ gâtul (sau grumajii) a suferi un insucces. A-și \~ pieptul a vorbi sau a striga mult și tare, fără a fi ascultat. \~ în bătăi a bate foarte tare. 3) (stări de lucruri) A opri brusc; a curma. \~ relațiile. * A (o) \~ cu cineva (sau cu ceva) a pune capăt legă-turilor cu cineva sau a înceta de a se ocupa cu ceva. \~ prețul (sau târgul) a se învoi în privința prețului după o tocmeală îndelungată. A (o) \~ la (sau de) fugă a porni iute la fugă. 4) A strica forțând; a sparge. * \~ frontul a străpunge linia de apărare a dușmanului. \~ rândurile a se împrăștia, stricând ordinea. 5) A supune unei fărâmițări, smulgând bucăți. Lupul a rupt o oaie. 6) (flori, frunze etc.) A desprinde de pe tulpină sau de pe creangă. * A fi (ca) rupt din soare a fi foarte frumos. \~ (cuiva) urechile a pedepsi (pe cineva), trăgând de urechi. A-și \~ (ultima bucățică) de la gură a da altuia din puținul pe care îl are. 7) fig. (bunuri materiale) A lua aproape cu forța de la cineva; a smulge. \~ bani datorați. 8) (limbi străine) A vorbi slab. A o \~ franțuzește. /<lat. rumpereSursa : NODEX A SE RÚPE mă rup intranz. 1) (despre obiecte tari sau materiale) A se desface în bucăți (prin întindere, îndoire, frângere etc.). * A i \~ cuiva inima (sau sufletul) a fi cuprins de mare durere. 2) (despre îmbrăcaminte, încălțăminte sau obiecte confecționate din țesături) A-și pierde integritatea, nemaiputând fi folosit. Sacii s-au rupt. 3) A se depărta (de lângă cineva sau ceva), fără a mai avea contact. \~ de casă. /<lat. rumpereSursa : NODEX RÚPE, rup, vb. III. ~ 8. Tranz. A se înțelege asupra prețului de vânzare. (din lat. rump?re; cf. it. rompere, pv., fr., cat. rompre, sp., pg. romper)Sursa : etimologic RÚPE, rup, vb. III. 1. ~ ** Refl. Când să strângă nodul, pâc! se rupse ața, căci era putredă. ** (În contexte figurate) Românul cu-a sa mână rupe lanțul de robie. - Ah! nu pot eu trăi fără tine; Eu încă a vieții fir mi-oi rupe, Pe amândoi o groapă să ne-astupe. * %Expr.% A rupe inima târgului v. %inimă% (IV. 1.). ** (Complementul indică o parte a corpului) A(-și) fractura o mână, un picior etc. * %Expr.% ~ A-și rupe gâtul (sau grumajii) = a-și pierde viața, cinstea, averea, a o păți rău de tot. ~ 2. ~ Au început a tupăi ... și a se sfărâma jucând, cât și-au rupt tot cojocul bucățele. 3. ~ ** (Fig.) Dintr-o dată o salvă rupea văzduhul. ** %Expr.% A rupe sau (%refl.%) a se rupe gheața v. %gheață%. 4. ~; a smulge o parte dintr-un obiect. Zări pasărea rupând cu lăcomie ficații bietului Prometeu. ** A sfâșia un animal sau (de obicei prin exagerare) un om (atacându-l, lovindu-l, bătându-l). Copiii după ei se țin Și câinii dau să-i rupă. ** A zdrobi, a strivi. Izbi cu pumnul în masă spre vioară, și-n murmur carnea pumnului a rupt. * (Prin exagerare) Înainte de a pleca, soldaţii au fost rupți cu instrucția și cu teoria. - Dacă nu era cocoana să sară pentru mine ... mă rupea, că nu-ș' ce-avea, era turbat rău de tot. 5. ~; a desprinde, (trăgând cu putere) din locul unde este fixat. ** A culege flori, fructe, etc. * (Fig.) Chipul tău e rupt din soare. ** A obține (cu greu) o sumă de bani. Cum voi rupe ceva parale de la tatăl tău, am să ți le pun deoparte. * (Fig.) Cheltuiala e mare și oamenii greu o să-și rupă din sărăcie. 6. ~ , a (se) desprinde (cu oarecare efort) de cineva sau de ceva. Și-a stricat copiii. Nu-i pune la muncă. I-a rupt de sat. ** Refl. (Despre grupuri, colectivități) A se împrăștia, a se desface în două (sau în mai multe). Se sună de culcare. Mulțimea se rupse zgomotos. * %Expr.% (Tranz.) A rupe rândurile (sau, rar, %refl.% a se rupe) = ~; (despre rânduri) a înceta să formeze un șir aliniat. ~ * (Complementul indică drumul deschis) Rupând drumul printre oameni învălmășiți, pe cal înspumat, venea vijelios un olăcar. - Duruind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupându-și large uliți. 7. Tranz. Fig. (Cu complementul vorbă sau în %expr.% a o rupe (pe)...) ~ Vorbește încai franțuzește?... A fi rupând și el vreo două vorbe ca toată lumea. - Var. (învechit) rúmpe.Sursa : Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RUPERezultatele 1 - 10 din aproximativ 509 pentru RUPE. ... rânduri izbite, cu vuiet de valuri se sparg. Trei zile-și țin clipele tulburi pe stemele celor doi crai. Se mișcă-n bulucuri mulțimea, se rupe și iar se-mpreună, Cad pâlcuri sub pâlcuri de-a valma, și altele proaspete vin, Iar hreamătul crește și scade, ca-n spulber ... Emil Gârleanu - Trandafirul Trandafirul de Emil Gârleanu La o margine de drum înflori un trandafir. Și a fost o minune, căci floarea trandafirului era așa de gingașă, așa de albă, că parcă de la ea se inviorase dimineața ceea de primăvară. Ș-avea crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaragdul. Iar mirosul florii se împrăștia îndată peste întreg cuprinsul câmpiei; fluturii cădeau adormiți, celelalte flori se plecară în fața adevăratei stăpâne, pe când păsările veneau din depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă și ele tulpina măiastră care își desfăcea frumusețea pentru întâia oară pe pământ. Și parcă și lui Dumnezeu îi părea acuma rău că pusese într-o floare așa de minunate însușiri, — daruri pe care nu le împărțise nici în rai. — Lucrul acesta îl șoptise o ciocârlie care, la răsăritul soarelui, ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o sămânță din fiecare floare ce creștea pe pământ, să o păstreze, Preasfântul, pentru răsad. Până la amiază trandafirul se acoperi întreg cu flori. Drumeții treceau și rămâneau locului, puneau mâinile la ochi, răsfirau nările să înghită mireasma nemaisimțită până atunci, apoi, cu priviri lacome, rupeau câte o floare; iar dacă aveau câte ceva ... Gelu Vlaşin - Exploring Exploring de Gelu Vlașin să ne iubim cu ușa deschisă cu fereastra deschisă cu șifonierul deschis cu vîrful pixului rupt cu unghiile rupte cu pijamaua arinei ruptă cu imaginea ei răsturnată cu patul răsturnat cu florile răsturnate cu viața aproape distrusă cu timpul distrus cu speranțele distruse cu mirare cu visare cu uitare să ne George Coșbuc - Cetatea Neamțului ... Nu te supăra: Tot făcurăm noi doi pacea: Ia să văd, cum e pogacea? Și apucând cu mâini grăbite, Rupt de foame ca un lup, Rupe rex, cu toții rup, Onofrei al meu, iubite, Vin la neica să te pup! Și-l pupa viteazul rigă Și-ndopa la mămăligă. Ce-a ... George Coșbuc - Coloana de atac George Coşbuc - Coloana de atac Coloana de atac de George Coșbuc Publicată în Tribuna poporului , Arad, 1900, nr. 62 (1/14 apr.) Porniserăm din văi adânci Și ne târam acum pe brânci Să nu ne prind-Osman de veste, Că năzuim la deal spre creste, Căci veste de-ar fi prins ai săi, Noi n-am mai fi ieșit din văi. Și-așa cu-ncredere vegheată Noi răsărim pe deal deodată. Ne văd păgânii, sar pe zid, Potop de foc spre noi deschid. Dar noi prin foc o rupem iute, Crezându-ne pe sub redute. Și nu eram! Vedeam de sus Că altfel e de cum ne-au spus, Că pân-acolo-i lungă cale, O râpă-n drum și-adânca vale. O clipă ca-mpietriți am stat; Maiorul însă-a și plecat Și ne-am făcut cu toții cruce: Ei, ducă-ne-n ce foc ne-o duce! La vale,-acum, pe râpi curând Un rând e mort, mai moare-un rând. Cad bombele-n pământ și scurmă Și altele mai vin pe urmă; Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! Și-un plumb veni cumplit cu zborul Și fără ... ... urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgând, Oștirea română. Cu tropote roibii de spaimă pe mal Rup frâiele-n zbucium și saltă; Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltă Și cade-n mocirlă, un val după val, Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, Se-nchină prin baltă. Hassan de sub poala pădurii ... gâtul i-l bate cu pumnii-amândoi; Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi El zboară șoimește. Turbanul îi cade și-l lasă căzut; Își rupe cu mâna vestmântul Că-n largile-i haine se-mpiedică vântul Și lui i se pare că-n loc e ținut; Aleargă de groaza pieririi ... Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia ... nevastă! Casa ta-i descoperită, Mie-mi pare șindilită, Casa ta e dezvelită, Mie-mi pare poleită. Când mă uit la casa ta, Mi se rupe inima. Când îți zăresc umbletul, Rău îmi arde sufletul! IV Frunză verde de măslină, Trecui Nistrul, apă lină, Să vedem pâinea de-i bună Ca ... zi, puica mea, Cum ziceai aseară Pe din jos de moară. Cum ziceai, ziceai, Inima-mi rupeai, Mai zi încă-o dată Și mi-o rupe toată! VII Cine vede și pricepe Dragostea de unde-ncepe, Cine vede și cunoaște Dragostea de unde naște? De la gâtul cu mărgele, De la ... Vasile Alecsandri - Hora de la Plevna ... mari... Trageți hora, măi tunari! Jos în vale, pe câmpie, Basbuzuci de căsăpie Și cercheji merei cumpliți Rup cu dinții din raniți. Las' să rupă... rupe-i-aș! Trageți hora, călărași! Ziua, noaptea, glonții plouă, Tot pământu-i ud de rouă. Nu e roua din senin, Ci e sânge de creștin ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar ... Și-a întâlnit, în crețul crângurilor, vânători ce prind iepurii de coadă, în văgăunile munților, delii ce rup ursul în două, parc-ar rupe Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer ... ăsta bălan. Kira, zâmbind, răspunde: — Ăl de sus e umbra, mamă; din așa caier trag ursitorile firul vieților de nimic. — Și de se rupe firul tău, fusul cu tort cade; dar de s-ar rupe firul de umbră, cade și fusul de pe grinzi? Și văzând pe mă-sa dusă pe gânduri, se vârî sub o blană de urs și ... Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță ... și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. ― Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe de fugă. Popa-i ia prin întuneric cojo[c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de samă, ia poalele cojocului ... n-avea de unde, prea era scurt, numa' scădea* ca un dop de plută. Popa l-ar fi rupt bucăți dac-ar fi avut ce rupe, dar așa... unde lovea i se părea că nu dă-n nimica, așa de ne'nsemnat era sărmanul dascăl. Am mai putea scrie un capitol ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUPERezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentru RUPE. ... RUPT ^1 s . n . 1. Faptul de a ( se ) rupe . 2. ( În loc . ) În ruptul capului = cu nici un preț ; niciodată . Cu ruptul ( sau cu rupta ) = cu ridicata ; în total . Pe rupte sau pe ruptele ... ... RUPTÚRĂ , rupturi , s . f . 1. Faptul de a se rupe ; întrerupere a continuității materiei , fig . a relațiilor , a colaborării dintre oameni . 2. Loc în care un obiect este rupt ... CIOT , cioturi , s . n . 1. Parte rămasă dintr - un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt . 2. Parte rămasă dintr - un picior , dintr - un braț sau ( la animale ) din coadă , după ce restul a fost tăiat , rupt . [ Var . : cioátă s . f . , ( rar ) ciótur s . n . ] - Et . ... A apuca câte puțin din ceva cu ciocul sau cu gura pentru a mânca ; a ciuguli ; ( despre oameni ) a rupe cu mâna bucățică cu bucățică din ceva ( și a mânca ) . 3. Tranz . A rupe vârful lăstarilor viței de vie sau vârful tulpinii altor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor . 4. Tranz . Fig . ( Fam . ) A - și ... ... HĂBÚC , hăbuci , s . m . A ( se ) rupe , a ( se ) face hăbuc ( i ) ( Reg . ; în expr . ) = a ( se ) rupe PÉTIC , petice , s . n . 1. Fâșie ( nu prea mare ) tăiată , ruptă sau rămasă dintr - o țesătură , dintr - o bucată de piele , dintr - o hârtie etc . ; spec . bucată dintr - un material cu care se repară , prin aplicare și coasere sau lipire , obiecte de stofă , de piele etc . rupte sau găurite . 2. Suprafață mică de teren ( cultivabil ) . 3. P . anal . Bucată , porțiune mică din ceva ( în raport cu întregul ) . Se vede ici - colo câte un petic de zăpadă . [ Var . : pétec s . ... a cârpi . 2. Tranz . și refl . ( Rar ) A face să rămână sau a rămâne numai petice ( 1 ) ; a ( se ) rupe în bucăți ; a ( se ) zdrențui 3. Tranz . A astupa gropile și spărturile unui drum cu material pietros . [ Var . : petecí vb . IV ... ... RĂZGHINÁ , răzghín , vb . I . Refl . ( Reg . ; mai ales despre animale ) A - și rupe picioarele , depărtându - le prea mult unul de altul ; p . gener . a se rupe ... RÚPERE , ruperi , s . f . Acțiunea de a ( se ) rupe și rezultatul ei . V. rupe RUPTÁȘ , ruptași , s . m . Contribuabil care , plătind darea numită ruptă , era scutit de orice bir . - Ruptă + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||