|
|
||
Vezi și:AGESTI,
BARAJ,
LUMINĂ,
OPRITOR,
OPUST,
RĂGĂLIE,
RUPE,
STĂVILI,
STĂVILIT,
STAVILĂ
... Mai multe din DEX...
STĂVILAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STĂVILÁR, stăvilare, s.n. 1. Construcție de lemn, de beton sau de fier înălțată transversal pe cursul unei ape curgătoare, servind la reglarea nivelului apelor din amonte cu ajutorul stavilelor; baraj, zăgaz, opust. 2. Fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului (1), acționate manual sau mecanic; stavilă. 3. Întăritură de protecție în apropierea unui pod. 4. Fig. (Rar) Obstacol, piedică; împotrivire. - Stavilă + suf. -ar.Sursa : DEX '98 STĂVILÁR s. (CONSTR.) 1. baraj. 2. stavilă, zăgaz, (pop.) opust, (reg.) iezătură, (înv.) iaz, scurgă-toare. (A deschis \~ul.)Sursa : sinonime stăvilár s. n., pl. stăviláreSursa : ortografic STĂVILÁR \~e n. Construcție făcută transversal pe cursul unei ape pentru a o opri sau a regla nivelul; zăgaz; baraj. /a stăvili + suf. \~arSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STĂVILARRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru STĂVILAR. Alexandru Vlahuță - Christos a înviat ... mai mare Mormântul să-i acoperiți Chemați sutașii cei mai ageri, Și străji de noapte rânduiți... III S-au veselit necredincioșii C-au pus luminii stăvilar, Dar ea s-a întărit în focul Durerilor de la Calvar, Și valurile-i neoprite Peste pamant se împânzesc, Ducând dreptate și iubire ... Alexandru Vlahuță - Homo homini lupus Alexandru Vlahuţă - Homo homini lupus Homo homini lupus de Alexandru Vlahuță Revista nouă, an I, nr 3, 15 februarie 1888 Zadarnic! – Lupta se-ntețește, Și nu-i alegere de armă. Sub pumnul grosolan al forței Dreptatea celui slab se sfarmă. Durerile vin tot mai multe, Mai mari și mai adânc simțite. De unde sapi lumina, curge Iar întuneric ce te-nghite. Un pas, un gând, o scăpărare, Și îndoiala te-nfioară. Pe umeri tot mai slabi apasă Din ce în ce mai grea povară. Sub planul sfânt de înfrățire Sporește ura bestială: Tot omul e-un vrăjmaș la pândă, Toată cruzimea e o fală; S-azvârl-a patimilor valuri Din șubredele stăvilare, Și peste pulberea de pravili Domnește oarba-nverșunare. Zadarnic gânduri răzvrătite Izbesc eterna piramidă, Spre vârful căreia cu toții Se bat o cale să-și deschidă... Mai sus, mai sus ... scrâșnind se-ndeasă; Sub mulți prăpastia se cască. Nu tuturor li-i dat să zboare, Dar câți nu știu să se târască! Asupra omului de mâine S-apleacă palida știintă, Și-l vede mai nervos, mai sceptic, Mai înrăit de suferință... Zadarnic! – Lupta se-ntețește, Și nu-i alegere de armă. Sub pumnul ... Alexandru Vlahuță - România pitorească Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Linişte Liniște de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Mariei Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De trei ori l-am văzut în viața mea și rămăsese neschimbat: aceeași față, aceeași barbă căruntă, același mers oblu și capul plecat tot pe umărul drept. Aceeași liniște adâncă. Și l-am văzut în mijlocul unei naturi așa de mândre, că s-ar fi mișcat sufletul celui din urmă ticălos. Pieptul uriaș al Ceahlăului și Dâmbovicioara, despicând în două creierii munților, pentru ca să-și deșire trâmba apelor sale reci și albăstrii, au descrețit fruntea veștezită a atâtor cartofori, au scăpărat în inima a atâtor zgârciți o veselie străină de sunetul banului ș-au desfătat atâți nerozi de negustori câți brazi și câți mesteceni sunt pe ceafa de piatră a acestor ținuturi fericite. Apele se bat, rostogolesc bolovanii, umplu vultorile și sar peste stâncile lustruite; șipotele țâșnesc și-și azvârlă sulul apelor reci ca niște arcuri de sticlă străvezie; munții se încalecă grumaz peste grumaz, până în slava cerului; călătorii admiră, râd, petrec, beau pe mușchiul moale și blând ca o catifea verde. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STĂVILARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru STĂVILAR. ... o cotitură a ei . 2. Refl . ( Despre bușteni , crengi etc . ) A se îngrămădi la cotitura unui râu , formând un fel de stăvilar ... râu spre a ridica nivelul apei în amonte , a crea o rezervă de apă , o cădere de apă pentru hidrocentrale etc . ; stăvilar , zăgaz . 2. ( Mil . ) Lucrare de fortificație făcută spre a opri înaintarea inamicului . 3. Întrecere suplimentară între mai mulți concurenți sau între mai multe ... LUMÍNĂ , lumini , s . f . I. 1. Radiație sau complex de radiații electromagnetice emise de corpuri incandescente ( cu sau fără flacără ) sau luminescente și care impresionează ochiul omenesc ; efectul acestei radiații . 2. Izvor , sursă de lumină ( I 1 ) . 3. ( Și în sintagma lumina ochiului ) Pupilă ; p . ext . ochi , privire . II. Fig . Ceea ce aduce claritate în mintea omenească ; învățătură , cultură , educație . III. 1. Distanța liberă dintre fețele interioare a două piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fețele interioare opuse ale unui gol . 2. ( Înv . ; urmat de determinări ) Suprafață . 3. Stăvilarul morii . [ Pl . și : ( înv . ) lumine ] - Probabil din lume ( înv . ) " ... la ham care ajută la împingerea înapoi a vehiculului , la încetinirea vitezei în timpul coborârii și la oprirea lui . 3. S . f . ( Reg . ) Stăvilar , zăgaz , dig . 4. S . f . Plasă întinsă pe un semicerc , cu care se astupă gura matiței ca să nu iasă peștele când se scoate năvodul ... ... OPÚST , opusturi , s . n . ( Înv . și pop . ) Stăvilar ... ascunzătoare pentru pești ; p . gener . îngrămădire de lemne , bușteni , crengi etc . aduse de apă și oprite la cotitura unei ape curgătoare , formând un fel de stăvilar RÚPE , rup , vb . III . 1. Tranz . A distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice ; a despărți ( intenționat ) un obiect în două sau în mai multe bucăți . 2. Tranz . A distruge un obiect prin întrebuințare . 3. Tranz . ( Adesea fig . ) A distruge un obiect prin sfărâmare , spargere etc . Apele rup stăvilarele . 4. Tranz . A sfâșia un lucru smulgând bucăți dintr - însul . 5. Tranz . A smulge . 6. Refl . și tranz . A ( se ) depărta , a ( se ) desprinde de cineva sau de ceva . Se rupseră din grămadă . 7. Tranz . Fig . A se exprima cu greu într - o limbă străină , a ști foarte puțin o limbă străină . [ Var . : ( reg . ) rúmpe vb . ... STĂVILÍ , stăvilesc , vb . IV . Tranz . 1. A bara cursul unei ape cu ajutorul unui stăvilar ; a zăgăzui . 2. Fig . A opri , a împiedica sau a face să înceteze ori să se atenueze ... ... STĂVILÍT , - Ă , stăviliți , - te , adj . Care a fost barat , zăgăzuit cu un stăvilar STÁVILĂ , stavile , s . f . Construcție mobilă sau parte mobilă a unei construcții , manevrată manual sau mecanic , servind pentru a regla nivelul apelor curgătoare sau pentru a îndrepta spre alt făgaș cursul unei ape ; p . restr . fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului , care , coborându - se sau ridicându - se , opresc apa sau îi dau drumul , după Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||