|
|
||
|
Vezi și forma bază: STRÂMB Vezi și:STRÂMBĂTURĂ, SCHIMONOSI, STRÂMB, ÎNCUJBAT, ÎNDREPTA, ÎNDREPTAT, ÎNTORS, ȘUI, CÂȘ, CÂRN ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului STRÂMBA: STRÂMBĂ.
STRÂMBA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STRÂMBÁ, strâmb, vb. I. 1. Tranz. A face ca ceva să nu mai fie drept, a da o poziție strâmbă; a îndoi, a încovoia, a curba. 2. Tranz. A face să devieze de la poziția normală, a apleca într-o parte. * Expr. (Fam.) A strâmba (cuiva) gâtul = a suci (cuiva) gâtul. A-și strâmba gâtul sau (refl.) a i se strâmba cuiva gâtul = a ține capul sau gâtul într-o poziție forțată, sucită, pentru a putea privi într-o anumită direcție. 3. Refl. și tranz. A (se) schimonosi, a (se) deforma (la față) în urma unei boli, a unui accident sau ca expresie a unui sentiment de durere, de dispreț, de nemulțumire etc. ** Expr. (Refl.) A se strâmba de râs = a râde cu mare poftă, a se prăpădi de râs.(Intranz.) A strâmba din nas = a-și arăta nemulțumirea, dezaprobarea sau disprețul printr-o mișcare caracteristică a feței. ** Tranz. A imita în batjocură fizionomia, mimica cuiva. ** Refl. Fig. A face mofturi, a se fandosi. - Din strâmb.Sursa : DEX '98 A (se) strâmba ≠ a (se) îndrepta, a (se) lărgiSursa : antonime STRÂMBÁ vb. v. altera, contraface, deforma, denatura, escamota, falsifica, măslui, mistifica, răstălmăci.Sursa : sinonime STRÂMBÁ vb. 1. v. deforma. 2. v. scâlcia. 3. a (se) apleca, a (se) înclina, a (se) lăsa, (pop. și fam.) a (se) hâi, (reg.) a (se) șoldi. (Stâlpul de telegraf s-a \~.) 4. (prin Transilv.) a (se) jimba. (I s-au \~ picioarele.) 5. v. încovoia. 6. v. desfigura. 7. v. maimuțări.Sursa : sinonime strâmbá vb., ind. prez. 1 sg. strâmb, 3 sg. și pl. strâmbăSursa : ortografic A STRÂMBÁ strâmb 1. tranz. 1) A face să se strâmbe. * \~ (sau a muta) cuiva fălcile a trage cuiva o bătaie zdravănă. 2) (persoane) A imita în batjocură; a lua în râs prin imitare. 2. intranz. : \~ din nas (sau din buze) a-și manifesta nemulțumirea, disprețul sau dezaprobarea printr-o mișcare caracteristică a feței. /Din strâmbSursa : NODEX A SE STRÂMBÁ mă strâmb intranz. 1) A pierde forma sau poziția inițială. 2) (despre persoane) A-și schimba expresia normală a feței (în mod voit sau involuntar); a face grimase; a se schimonosi; a se sluți. 3) fig. fam. A avea o comportare pretențioasă; a face mofturi; a se sclifosi; a se fandosi; a se fasoli. /Din strâmbSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STRÂMBARezultatele 1 - 10 din aproximativ 136 pentru STRÂMBA. Ion Luca Caragiale - Arheologie ... contra calapoadelor simetrice demodate, ci, dimpotrivă, o mare înclinare, aproape un cult pentru liniile și formele capricioase, adică strâmbe. Ar constata indiscutabil această dragoste de strâmb după mersul stradelor, după fizionomia piețelor, după toate locuințele particulare, și mai ales după palatele noastre publice. Ea se manifestă într-un chip strălucit la ... cari sunt strâmbe; la Teatrul Național, la palatul Ateneului, la palatul Academiei, cari sunt strâmbe. Ar constata ura aceea de drept și dragostea aceasta de strâmb până și la palatul Justiției. Puterea acestei pasiuni de strâmb se va vedea cât a fost de irezistibilă mai cu seamă la Teatrul Național. În adevăr, acest monument, clădit într-o epocă anterioară ... lăsăm în picioare o monstruozitate, un edificiu drept: am reparat și Teatrul Național și l-am făcut și pe el convenabil ca toate celelalte, adică strâmb. Toate strâmbe... toate. O, ilustre arheolog, care vei trage în viitorul depărtat din ruinele sublime ale Bucureștilor esența civilizațiunii noastre actuale, ce o să gândești ... Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Răzbunarea lui Statu-Palmă [1] de Vasile Alecsandri Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt povești în lume și se spun pe lângă vatră, Ei duc zile cu piticul Statu-Palmă-Barba-Cot. Amândoi pe-o vale verde, la picioarele-unui munte, Lungiți unul lângă altul, stau grăind în limba lor. Dar ei sunt în neastâmpăr. Când și când pe a lor frunte O gândire-ntunecată se întinde ca un nor. „O cunoști pe Trestiana, frate?“ zice Strâmbă-Lemne. „O cunosc... când se arată, soarele îi face semne, Căci de când Ileana mândră n-au văzut el așa floare... Ca Ileana Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“ „Bine zici, dar nu-mi stă-n minte cum l-așa frumoasă fată Buturuga Statu-Palmă au putut să fie tată!“ „Pomul nalt, frumos, răsare din sămânța cea măruntă, Ș-apoi știi tu că Pepelea vornicel i-au fost de nuntă!...“ Urieșii, stând pe coate, au trântit un hohot mare Cât s-au răsunat pământul într-o ... George Gordon Byron - Arpa lui David George Gordon Byron - Arpa lui David Arpa lui David de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Spartu-s-au coardele arpei potente Marelui David, poetului-rege! Nu mai există a psalmilor arpă! Câți i-asculta inspiratele-acorduri De melodie, cu inima-nfrântă Vărsând vărsau lacrime calde, dolente, De repentire, de rugă, d-extaze. Acele lacrime varii și multe O consacrară Domnului sfântă. Lamente-se ale Sionului vergini, Căci iată, spartu-s-au ale ci coarde. Ea străbătea prin dulcele-i accente Inimi de piatră, ca gerul de ageri, Fiilor aspri ai fărdelegii, Da-n ei viața și le nălța suflet; Strâmbii cu inima, strâmbii în cuget Drept se-ndrepta la potenta ei voce. Arpa lui David era mult mai forte Și decât tronu-i. Poetul trecuse Sus, mai presus decât rege la nalte: Spiritul Domnului sta peste dânsul. Ea celebra a Domnului mărire, Spunea ale lui Israel mari fapte, Ea răspândea peste văi bucuria: Tresăreau munții, se plecau cedrii. Aspirat-au și s-au suit la ceruri P-aripe d-angeli ale ei acorduri, Si ca tămâia rămaseră-acolo. D-atunci nu se mai aude-a ei voce, Ci numai amorul ... Gheorghe Asachi - Cărările și calea dreaptă ... agiungă Scop cu totul diferit. Numa avere să adune Unuia foarte-i plăcea, Pentru-aceasta el de bune Orice mijloace credea. Celalalt, în curăție, Câștig strâmb nu căuta, Fără de fățărnicie Dreptului se închina. Ista, deci, cu sigur pas Tot pe drumul drept au tras, Dar șiretul călător, Pintre nobili și ... Ion Heliade Rădulescu - Arpa lui David Ion Heliade Rădulescu - Arpa lui David Arpa lui David de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Spartu-s-au coardele arpei potente Marelui David, poetului-rege! Nu mai există a psalmilor arpă! Câți i-asculta inspiratele-acorduri De melodie, cu inima-nfrântă Vărsând vărsau lacrime calde, dolente, De repentire, de rugă, d-extaze. Acele lacrime varii și multe O consacrară Domnului sfântă. Lamente-se ale Sionului vergini, Căci iată, spartu-s-au ale ci coarde. Ea străbătea prin dulcele-i accente Inimi de piatră, ca gerul de ageri, Fiilor aspri ai fărdelegii, Da-n ei viața și le nălța suflet; Strâmbii cu inima, strâmbii în cuget Drept se-ndrepta la potenta ei voce. Arpa lui David era mult mai forte Și decât tronu-i. Poetul trecuse Sus, mai presus decât rege la nalte: Spiritul Domnului sta peste dânsul. Ea celebra a Domnului mărire, Spunea ale lui Israel mari fapte, Ea răspândea peste văi bucuria: Tresăreau munții, se plecau cedrii. Aspirat-au și s-au suit la ceruri P-aripe d-angeli ale ei acorduri, Si ca tămâia rămaseră-acolo. D-atunci nu se mai aude-a ei voce, Ci numai amorul ... Paul Zarifopol - Cenzurarea lui Andersen ... Duplicitate sentimentală nu se pomenește în poveștile populare. Fabricantul de povești umanitare își strâmbă totdeauna un ochi spre așa-numite ideale. Rezultatul trebuie să fie strâmb; în privința literară ca și în cea morală. Și strâmbătura sentimentală nu poate fi mai inactuală decât e astăzi, când ciomagul, dinamita și închisoarea cu ... Ștefan Octavian Iosif - Romeo și Julieta ... Nu, zău, să mă tem eu de tine? SAMSON Lasă atunci să fie legea cu noi, lasă-i pe ei să înceapă. GREGORIO Am să strâmb din nas, când or trece. Zică ce-or pofti. SAMSON Ce-or îndrăzni, vrei să zici. Eu am să le dau cu tifla: dacă s ... Alecu Donici - Momița și oglinda Alecu Donici - Momiţa şi oglinda Momița și oglinda de Alecu Donici În oglindă o momiță Chipul își văzu odată. La a sa tovărășiță Face semne și-i arată, Zicând: "Uită-te, privește La acea caricatură, Cum se strâmbă, se sluțește, Parcă-i puhavă la gură. Vezi grimasuri ce întoarce... Eu să fiu așa de slută, Samă singură mi-aș face Și m-aș spânzura de ciudă. Dar cam sunt din surioare Vro trei-patru slutișoare Ca aceasta, și anume Pot pe număr a le spune." — Nu mai cere trebuința -- I-au răspuns tovărășița -- Căci, fără de înșirare, Adevărul de vei vrea, Noi suntem cam din născare Tot ca una, fata mea! Se găsiră o momiță Cu de sine cunoștință; Iară omul niciodată, Precum am văzut în faptă Pe un jacaș domnișor, Căruia i se citea Fabula de pufușor, Iar el prea nurliu râdea, Făcând semne la un alt Judecător Alexandr Puşkin - Prorocul Prorocul de Alexandr Pușkin Traducere de Alexei Mateevici Ardeam de sete sufletească Într-o sălbatică pustie Și o ființă îngerească Mi s-a ivit în cale mie. Cu șase aripi, luminoasă, Ușor de ochi mi s-a atins, Ca la o pajură sperioasă Vederea mea mi s-a deschis; Urechea mea mi-a pipăit Și vuiet mare-am auzit: A cerului cutremurare Și zborul îngerilor sus Și a juvinelor de mare Mișcări: întors, rămas și dus. Și serafimul luminat Deasupra gurii s-a plecat, Mi-a scos răutăcioasa limbă, Deșartă,-n veci nedreaptă, strâmbă, Și limba șarpelui-nțeleaptă Mi-a pus cu mâna sa cea dreaptă. Apoi cu sulița de foc El pieptul mi-a deschis pe loc Și inima tremurătoare Mi-a scos cu mâna grăbitoare, În locul ei cu repejune Mi-a pus un arzător cărbune. Ca mort eram eu în pustie Și-un glas de sus strigat-a mie: "Proroace, scoală, vezi ș-auzi, Cunoaște voia mea cea sfântă Și-n mintea celor orbi și muți Cuvântul ... Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță) Alexandru Vlahuţă - Linişte (Vlahuţă) Liniște de Alexandru Vlahuță Amicului meu Delavrancea Tinere, ce-ți strângi în palme tâmplele înfierbântate, Pe cand mintea ta, în friguri, ca o flacără se zbate, Năbușită înlăuntru, dacă, după nopți de trudă, Migălind vorbă cu vorbă, c-o-ndărătnicie crudă, Ai ajuns să-ți legi în stihuri vro durere, sau vrun vis, Nu-ți întemeia o lume de iluzii pe ce-ai scris, Nici nu te-mbăta de vorba cui ar sta să te admire! În dezordinea vieții înecând a ta gândire, Și spărgând smalțul de forme și de amăgiri ce-ascunde Miezul urilor eterne ș-al durerilor profunde, Vei vedea cât de fatală-i dușmănia celorlalți, Când deasupra lor talentul ți-a dat aripi să te-nalți Și când leneșa lor minte, dată pe gândiri ușoare, Se împiedică de-o muncă ce-o cutremură ș-o doare. Fermecați de-o ciripire liniștită și dulceagă, Adormiți de vorbe goale, cum vrei tu să-ți înțeleagă Versul încărcat de gânduri, și cum crezi c-au să te ierte, Când îi smulgi din pacea frazei sunătoare și deșerte?... Nu, nu te-aștepta să-ți fie cu flori calea sămănată, Munca de artist ... Alexandru Vlahuță - Scrisoare cătră un bătrân ... Cugetă că ești creștin, Și că dincolo de groapă îți va pune mâna-n piept Cel-de-sus, și vei da samă de-ai fost strâmb, ori de-ai fost drept! Ah! și când știi că de ochiu-i nu-i ascuns nimic în vremuri, Trebui să fii dinainte-i cremene ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRÂMBARezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru STRÂMBA. ... STRÂMBĂTÚRĂ , strâmbături , s . f . 1. Faptul de a ( se ) strâmba ; grimasă , schimonoseală , schimonositură a feței ; strâmbet . 2. ( Concr . ) Obiect strâmb SCHIMONOSÍ , schimonosesc , vb . IV . 1. Tranz . A deforma , a strica , a strâmba , a poci aspectul . Schimonosește cuvintele . 2. Refl . ( Despre oameni ) A se strâmba , face grimase ; p . ext . a face nazuri . [ Var . : ( reg . ) schimosí STRÂMB , - Ă , strâmbi , - e , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Despre lucruri ) Care prezintă neregularități sau abateri de la forma normală , dreaptă ; diform . 2. Lăsat sau căzut ... ... ÎNCUJBÁT , - Ă , încujbați , - te , adj . ( Înv . și reg . ) Încovoiat ; strâmb ... ÎNDREPTÁ , îndrépt , vb . I . I. 1. Tranz . A face drept ceea ce era îndoit sau strâmb . 2. Tranz . și refl . A ( se ) schimba din rău în bine ; a ( se ) îmbunătăți , a ( se ) ameliora . 3. Refl ... ÎNDREPTÁT , - Ă , îndreptați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte strâmbe , deformate ) Readus la forma , la starea normală , dreaptă . 2. Corectat , ... ÎNTÓRS^2 , - OÁRSĂ , întorși , - oarse , adj . 1. Revenit la locul de plecare . 2. ( Despre obiecte ) Răsucit , încovoiat , strâmb . 3. ( Pop . ) Jugănit , castrat . 4. Fig . ( Rar , despre persoane sau despre firea , caracterul lor ) Sucit , ciudat . 5. Fig . ( Rar , despre cuvinte sau despre vorbire ) Meșteșugit ... ... ȘUI ^2 , ȘÚIE , șui , șuie , adj . ( Fam . ) 1. Strâmb ... câși , - e , adj . , adv . 1. Adj . ( Reg . ) Care este lipsit de unul sau de mai multe degete ; ciung . 2. Adj . și adv . ( Fam . ) ( Care este ) strâmb ... nas , rar despre bot ) Mic , scurt și cu vârful ridicat puțin în sus . 2. Fig . ( Despre obiecte ) Cu vârful strâmbat , îndoit în sus ; p . ext . strâmb Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||