|
|
||
|
Vezi și:SUMARE,
BREVIAR,
CONȚINUT,
DESPUIAT,
EXORDIU,
FUGITIV,
GOLĂNEȚ,
GROSOLAN,
LEMĂ,
MEGALIT
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SUMAR:
ȘUMAR.
SUMAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SUMÁR, -Ă, sumari, -e, adj., s.n. I. Adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ** Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ** (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. II. S.n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc.; cuprins. - Din lat. summarius, fr. sommaire.Sursa : DEX '98 SUMÁR s. v. inventar, listă.Sursa : sinonime SUMÁR adj., s. 1. adj. v. sintetic. 2. adj. succint, (înv.) repede. (O schiță \~ a situației.) 3. adj. v. fugitiv. 4. adj. v. superficial. 5. s. v. tablă de materii.Sursa : sinonime sumár adj. m., pl. sumári; f. sg. sumáră, pl. sumáreSursa : ortografic sumár s. n., pl. sumáreSursa : ortografic SUMÁR^1 \~ă (\~i, \~e) 1) (despre acte de vorbire, expuneri, texte) Care constă din puține cuvinte; redat pe scurt; în puține cuvinte; concis; lapidar; laconic; succint. 2) (despre acțiuni) Care este făcut în pripă; superficial; rapid. 3) (despre îmbrăcăminte) Care constă numai din câteva articole strict necesare. /<lat. summarius, fr. sommaireSursa : NODEX SUMÁR^2 adv. 1) În câteva cuvinte; pe scurt; rezumativ. 2): Îmbrăcat \~ îmbrăcat numai cu strictul necesar. /<lat. summarius, fr. sommaireSursa : NODEX SUMÁR^3 \~e n. 1) Conținut scurt al unei lucrări; rezumat. 2) Tablă de materii; cuprins. /<lat. summarius, fr. sommaireSursa : NODEX SUMÁR, -Ă adj. Redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. ** Expeditiv, făcut în fugă, fără respectarea formulelor obișnuite. ** (Despre îmbrăcăminte) Care constă din puține articole; strict necesar. // s.n. Cuprins, tablă de materii. ** Rezumat. [< lat. sumarium, cf. fr. sommaire].Sursa : neologisme SUMÁR, -Ă I. adj. redat în puține cuvinte; pe scurt, succint. * expeditiv, făcut în fugă, superficial, fără respectarea formelor obișnuite. * (despre îmbrăcăminte) redus la strictul necesar. II. s. n. 1. cuprins, tablă de materii. 2. rezumat (al unei lucrări, dezbateri etc.). (< lat. summarium, după fr. sommaire)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SUMARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru SUMAR. Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F ... Georgescu, George Nicolăescu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu, Ștefan Basilescu, Mihai Dobrescu și subscrisul. Am procedat apoi la aranjarea și stabilirea sumarului numărului întâi, sumar pe care l-am comunicat („cu rugăciune de a se publica împreună cu câteva cuvinte binevoitoare") la toate ziarele din Capitală. â ... ………………………………„ Dumitru Marinescu’’ Trebuie să spun drept — toate bucățile din sumar erau absolut originale. Și studiul meu, Teatrul la chineji, îl alcătuisem într-un mod foarte original din citatele găsite într-o dare de seamă a ... Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă ... Georgescu, George Nicolăescu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu, Ștefan Basilescu, Mihai Dobrescu și subscrisul. Am procedat apoi la aranjarea și stabilirea sumarului numărului întâi, sumar pe care l-am comunicat („cu rugăciune de a se publica împreună cu câteva cuvinte binevoitoare") la toate ziarele din Capitală. â ... ………………………………„ Dumitru Marinescu’’ Trebuie să spun drept — toate bucățile din sumar erau absolut originale. Și studiul meu, Teatrul la chineji, îl alcătuisem într-un mod foarte original din citatele găsite într-o dare de seamă a ... Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul Camera din Stambul de Ion Luca Caragiale Ședința dela 24 Ibricgie 1294 Ședința se deschide cu formalitățile obijnuite la orele 7 1/2 turcești, sub președinția lui Haham-bașa, prezenți fiind 125 deputați. Sumarul ședinței precedente se ascultă în tăcere, fără să dea loc la nicio cerere de îndreptare, fiindcă toți deputații dorm. Dupe citirea sumarului, prezidentul trage clopotul, și toți deputații se deșteaptă. La ordinea zilei, desvoltarea interpelării, anunțată de onor. deputat Zăuc-aga, asupra falsurilor și ingerințelor făcute de fostul mare vizir Midat-pașa în alegerile din urmă. Hogea-Cauc arată, că nefiind încă de față interpelatorul, trebue intervertită ordinea zilei. Propune dar, ca Adunarea până la sosirea lui să se ocupe cu fleacurile, adică cu legile mărunte. Se votează un credit de 5 lei turcești pentru cumpărarea unei harte a resbelului și a unei duzine de stegulețe, trebuincioase statului major al bașabuzucilor dela Dunăre. Se aprobă un viriment de fonduri de 33 de parale, făcut de ministrul trebilor din afară, prin cumpărarea a câte un exemplar din cele trei numere d'întâi ale Claponului - aprobându-se și o subvenție acestei foițe de 12 lei ... Ion Luca Caragiale - Parlamentare Ion Luca Caragiale - Parlamentare Parlamentare de Ion Luca Caragiale Ședința de la 24 Ibricgiè 1294 Ședința se deschide cu formalitățile obijnuite la orele 7 ½ turcești, sub președința lui Haham-bașĂ , prezenți fiind 125 deputați. Sumarul ședinței precedente se ascultă în tăcere, fără să dea loc la nici o cerere de îndreptare, fiindcă toți deputații dorm. Dupe citirea sumarului, prezidentul trage clopotul, și toți deputații se deșteaptă. La ordinea zilei, dezvoltarea interpelării, anunțată de onor. deputat Zăuc-agĂ , asupra falsurilor și ingerințelor făcute de fostul mare vizir Midat-pașĂ în alegerile din urmă. Hogea-Cauc arată că, nefiind încă de față interpelatorul, trebuie intervertită ordinea zilei. Propune dar ca Adunarea până la sosirea lui să se ocupe cu fleacurile, adică cu legile mărunte. Se votează un credit de 5 lei turcești pentru cumpărarea unei harte a rezbelului și a unei duzine de stegulețe, trebuincioase statului-major al bașabuzucilor de la Dunăre. Se aprobă un viriment de fonduri de 33 de parale, făcut de ministrul Trebilor Dinafară, prin cumpărarea a câte un exemplar din cele trei numere dântâi ale Claponului — aprobându-se și o subvenție acestei foițe de 12 lei turcești pe lună, ... Marius Marian Șolea - Noapte provincială ... Marius Marian Şolea - Noapte provincială Noapte provincială de Marius Marian Șolea Precum o femeie bătută și alungată, țara mea, îmbrăcată sumar, cu umerii transpirînd stele, s-a așezat pe bordura lumii să plîngă. trecători lucioși se duc către războaie și pace, unde e pace ... Ion Luca Caragiale - Bacalaureat ... al treilea la Facultatea de drept, Horațiu în al doilea, și Ovidiu vrea să intre în anul întâi, la aceeași facultate. Ovidiu trece acuma examenul sumar de șapte clase liceale, și, cu toată bravura lui, pe cât spune cocoana Caliopi, după ce a biruit toate obiectele, s-a ... Paul Zarifopol - Popi Popi [1] de Paul Zarifopol 42 de grade la umbră cer de sticlă sinilie lumină cruntă pe ziduri și pe ulițe albe obraze și brațe măslinii și ochi atât de negri încât irisul se confundă cu pupila cu priviri continuu intense ce obosesc ca spectacolul unui braț dureros de încordat praf de marmură peste tot dar peste toate: politică. Politica e mai tare chiar decât flirtul cu romanțe, ce formează, cum s-ar fi zis altădată, subiectul povestirii domnului Teodor Scorțescu. Popi amuzant nume, de copil sau de păpușă. În perfectă armonie cu bisilabul acesta infantil, este nasul lui Popi nas naiv, puțin ridicat; nas pueril, de nevinovată ștrengărie. Popi s-ar rezuma, pare că, în desenul acestui nas simpatic de nespus, dacă n-am ști-o întreagă, în toată drăgălășenia de baby încântător. Priveam picioarele mici ale lui Popi, refugiate lânga peretele vagonului, se vede cu scopul de a demonstra atenienilor lipsa oricărei intimități cu vecinul lor. Piciorul, ușor cambrat, se termina printr-un genunchi rotund ca un măr domnesc, dezgolit de rochia scurtă. Coapsele ample, arcuite cu grații de liră, contrastau cu umerii mici care dădeau o impresie neașteptată de fragilitate. Ajunge ... Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi şi Eliade Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade de Paul Zarifopol Simțul nostru literar actual ne face să gustăm unele versuri din Psaltirea lui Dosoftei nu numai în savoarea lor de trecut depărtat; ci găsim în ele și o frumusețe directă: arhaismul lor e în acord cu sentimentul nostru viu al trecutului. Din contră: poezia de la sfârșitul veacului XVIII și începutul veacului trecut, de la Văcărești prin Cârlova și Hrisoverghi, până la Asachi și Eliade Rădulescu, ne insuflă, în definitiv, o atitudine dezaprobatoare. Pentru gustul cititorului de astăzi, acele încercări poetice sunt valori mai mult său mai puțin degradate, și nu simplu învechite. În mare parte, acea poezie ne apare, cum atât de exact spune dl profesor Densusianu despre Văcărești ca poezie lăutărească. În adevăr pentru noi acea literatură a căzut în bună parte la nivel suburban. În ea noi nu aflăm parfum de arhaism, ci aer de semicultură. Însă, desigur, au rămas din acea epocă versuri în care se învederează o poezie nouă, o poezie în continuitate vie cu poezia de astăzi. În asemenea margini putem recunoaște în acea literatură începuturile poeziei noastre moderne. E ... Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești Paul Zarifopol - Din istoria poeziei româneşti Din istoria poeziei românești de Paul Zarifopol Alexandrescu - Bolintineanu Cu acești doi poeți munteni, prin excelență așezați între clasicii noștri școlărești, stăm în plină influență a poeziei franceze. Pe Alexandrescu îl cunoscuse Ion Ghica elev la Sfântul Sava, băiat măricel începea să-i mijească mustața băiat măricel cu memoria plină de versuri din clasicii francezi. Îmi pare că epistolele, satirele și fabulele formează inventarul bun al lui Alexandrescu. Orientarea lui naturală a fost clasicistă. Melancolia întrucâtva insistentă, sentimentalism pe tema ruinelor, a fantomelor trecutului, sunt teme literare pe care le impunea literatura apuseană pe atunci. S-a observat, cu dreptate, că adoptarea unor teme ca aceasta nu ne permite a vorbi hotărât de un romantism român. Românii care căutau a face poezie în anii 30 până la 40 luau ce găseau pe piața literară franceză. Romantică era poezia aceasta franceză la ea acasă, în București și în Iași ea nu era romantică, era poezia nouă din Apus, poezia pe care tinerii români aveau a o pune împotriva poeziei de imitație neogreacă. Romantism nu puteam avea, pentru că nu avusesem ... Garabet Ibrăileanu - Privind viața Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUMARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru SUMAR. SUMÁRE , sumări , s . f . ( Livr . ) Acțiunea de a suma și rezultatul ei . - V. ... BREVIÁR , breviare , s . n . 1. Lucrare în care sunt expuse sumar noțiuni , date etc . dintr - un anumit domeniu . 2. Carte care cuprinde slujbele și rugăciunile pe care preoții și călugării catolici trebuie să le facă sau ... ... opere literare sau artistice ; cuprins , temă , miez . 4. Listă ordonată a materialului pe care îl cuprinde o revistă , o carte ; tablă de materii , sumar ... DESPUIÁT , - Ă , despuiați , - te , adj . 1. Dezbrăcat , în pielea goală ; p . ext . îmbrăcat foarte sumar sau decoltat . 2. Jefuit , prădat . 3. ( Despre o carte , un dosar , o publicație etc . ) Din care s - a extras tot ce interesează dintr ... ... EXÓRDIU , exordii , s . n . Prima parte a unui discurs , care , enunțând sumar ... FUGITÍV , - Ă , fugitivi , - e , adj . 1. Care trece repede , care este de scurtă durată ; trecător , fugar , fugarnic . 2. Sumar ... GOLĂNÉȚ , - EÁȚĂ , golăneți , - e , s . m . și f . ( Rar ) Persoană îmbrăcată prost , sărăcăcios sau sumar ... GROSOLÁN , - Ă , grosolani , - e , adj . 1. ( Despre oameni și manifestările lor ) Lipsit de delicatețe ; nepoliticos , necioplit . 2. ( Despre obiecte ) Insuficient prelucrat sau prelucrat în mod sumar ... demonstrare ajută la rezolvarea unei teoreme . 2. ( Log . ) Propoziție preliminară a unei demonstrații , care trebuie demonstrată la rândul ei . 3. ( Rar ) Titlu sau sumar ... s . m . Nume dat unor monumente funerare sau religioase construite , în epoca neolitică și la începutul epocii bronzului , din blocuri de piatră brută sau cioplite sumar Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||