|
|
||
Vezi și:SUPRAÎNCĂRCA,
SUPRAÎNCĂLZI,
SUPRAÎNCĂLZIRE,
SUPRAÎNCĂLZIT,
SUPRAÎNCĂLZITOR,
SUPRAÎNCĂRCARE,
SUPRAÎNCĂRCAT,
SUPRAÎNĂLȚARE,
SUPRAÎNSĂMÂNȚARE,
SUPRAABUNDENȚĂ
... Mai multe din DEX...
SUPRA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SUPRA^1- Element de compunere care înseamnă "deasupra", "peste" sau care indică un sens superlativ și care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. - Din lat. supra, fr. supra-.Sursa : DEX '98 SUPRA^2 adv. (În notația bibliografică) Deasupra, mai sus, înainte. [Pr.: sú-] - Cuv. lat.Sursa : DEX '98 SÚPRA prep. v. asupra, către, înspre, la, spre.Sursa : sinonime SUPRA- Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1. "Deasupra", "peste", "care se adaugă". 2. "Supliment", "adăugare". 3. "Care trece peste o limită", "exces". 4. "Transcendent", "de dincolo de lumea sensibilă", "supranatural". 5. "Superlativ", "foarte", "extraordinar", "prea". V. super-. [< fr. supra-, it. sopra-, cf. lat. supra].Sursa : neologisme SUPRA^1- elem. super-. ()Sursa : neoficial SÚPRA^2 adv. (ca trimitere bibliografică) deasupra, mai sus, mai înainte. (< lat. supra)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SUPRARezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru SUPRA. Gheorghe Asachi - Patima (Asachi) ... aspră pătimire de o inimă-nfocată Într-atâta este deamnă ca amorul s-o aline, Încât, doamna me, eu nu știu de unde totdeauna vine Supra me să săgeteze o privire turburată. Zea de gheață, de oțele au de piatră diamantată Inima în sânul vostru ferecată parcă-o ține, Unde nicÅ ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism ... cum trebue să se îndrepte dânsa în privința unui alt element străin, care nu este organizat în formă de stat, ci într’un fel de supra Stat european, sau chiar mondial, care menține într’o unitate de interese din cele mai puternice un neam de oameni străini de toate celelalte popoare ... Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou Un ajun de Anul Nou de Constantin Stamati-Ciurea Prin iscusința picturii decorative, a mecanicii și științelor fiziÂcale, producem noi pe scena teatrală în cadru mic minunatele iluziuni, copiate după natură, imitând schimbările și mișcările, ce se săvârșesc în perioadele elementelor tulburate. Priveliștea este adusă la așa mare perfecțiune, încât în mijlocul iernii, pe când afară viscolește și gerul frige pârjol, privitorul, lăfăindu-se în loja sa somptuoasă, în care aburește o căldură ca în luna lui mai, simte până și mirosul de viorele și lăcrimioare, care-i vine de la o damă megieșă, elegantă și cu un buchet mare în mână. Cortina se ridică și el vede aievea o furtună pe mare cu fulgere și trăsnete, sau viscol de nea, ce se spulberă în pusÂtiu, înghețând de viu și îngropând în troian pe călătorul rătăcit. Deci târgovețul birocrat sau locuitorul nerăzlețit din oraș nu o dată cu înfiorare își închipuie pe acel nenorocit, care pe neașÂteptate a fost prins de turbatele valuri sau viscole, în care el e împins la pieire, trecând prin orele fioroase de schingiuiri ca ale iadului, și ajungând la ... Mihai Eminescu - Memento mori Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm... să ... Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor) Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deşertăciunilor) Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să ... Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic Omul enigmatic de Constantin Stamati-Ciurea Baladă în proză Trecuse ora a opta de seară sau, mai bine zis, de noapte, căci, fiind iarna, înserase de mult. Pe străzile orașului spulbera viscoÂlul o ceață compactă de omăt, prin care când și când sclipeau luminile fanarelor înșirate pe marginea trotuarelor. Crivățul suÂfla urlând cu turbare pe străzile pustii, iară în odaia unde mă aflam se zbuciumau cu un vaiet jalnic obloanele ferestrelor din afară. Totul era cufundat în tăcere, căci unde predomină vocea de urgie a elementelor tulburate, vocea creațiunii tace cu supunere, cunoscând în ele puterea supremă neîndurată! Ce chin, ce supliciu, ce apăsare dureroasă produce un astfel de timp asupra organismului unui biet om, dacă tot aceeași tulÂburare se săvârșește în sufletul său. Au nu este dar omul un cosÂmos mic cu zilele sale senine de primăvară, cu razele luminoase ale speranțelor juneții, cu al lui cântec de privighetoare ce este vocea inimii, spunându-și iluziile fericirii. Cu sufletul său zboară atuncea în eternul nemărginit, legănându-se în aer ca ciocârlia deasupra cuibușorului, pe care amorul i l-a pregătit din florile vieții ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odiÂnioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținuÂtul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 107 pentru SUPRA. ... SUPRAÎNCĂRCÁ , supraîncárc , vb . I . Tranz . A încărca peste măsură ; a împovăra pe cineva cu o muncă exagerată . [ Pr . : - pra - în - ] - Supra SUPRAÎNCĂLZÍ , supraîncălzesc , vb . IV . Tranz . A încălzi ceva peste SUPRAÎNCĂLZÍRE , supraîncălziri , s . f . Acțiunea de a supraîncălzi și rezultatul ei : [ Pr . : - pra - în - ] - V. SUPRAÎNCĂLZÍT , - Ă , supraîncălziți , - te , adj . Încălzit peste măsură . V. SUPRAÎNCĂLZITÓR , supraîncălzitoare , s . n . Dispozitiv al unui cazan de abur , în care vaporii produși sunt încălziți la o temperatură mai înaltă decât cea de saturație . [ Pr . : - pra - în - ] - Supraîncălzi + suf . - SUPRAÎNCĂRCÁRE , supraîncărcări , s . f . Acțiunea de a supraîncărca și rezultatul ei . [ Pr . : - pra - în - ] - V. SUPRAÎNCĂRCÁT , - Ă , supraîncărcați , - te , adj . Încărcat peste măsură ; împovărat . [ Pr . : - pra - în - ] - V. ... a unei căi ferate astfel încât să se asigure în curbe stabilitatea vehiculelor prin compensarea forței centrifuge care se exercită asupra acestora . [ Pr . : - pra - î - ] - Supra ... SUPRAÎNSĂMÂNȚÁRE , supraînsămânțări , s . f . Însămânțare suplimentară . - Supra ... SUPRAABUNDÉNȚĂ , supraabundențe , s . f . Abundență foarte mare , neobișnuită ; belșug mare . [ Pr . : - pra - a - ] - Supra Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||