|
|
||
|
Vezi și forma bază: TOPI Vezi și:TOPI, CERVIȘ, FUZIBIL, INFUZIBIL, RETOPI, TOPIRE, TOPITOR, TOPITURĂ, ACADEA, ALIA ... Mai multe din DEX...TOPIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TOPÍT^1 s.n. Faptul de a (se) topi. - V. topi.Sursa : DEX '98 TOPÍT^2, -Ă, topiți, -te, adj. 1. (Despre corpuri solide) Devenit lichid sau moale sub efectul căldurii. 2. (Despre plante textile) Care s-a descompus prin menținerea în apă în scopul separării fibrelor textile. 3. Fig. Slăbit, tras, consumat; istovit, vlăguit, obosit. 4. Fig. Măcinat, descompus, dezagregat. ** (Fam.) Distrus, pierdut. - V. topi.Sursa : DEX '98 TOPÍT s. v. dizolvare.Sursa : sinonime TOPÍT adj. 1. dizolvat. (Zahăr \~.) 2. lichefiat. (Metal \~.) 3. (reg.) murat. (In \~.)Sursa : sinonime topít s. n.Sursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TOPITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 241 pentru TOPIT. Alexandru Macedonski - Rondelul de aur Alexandru Macedonski - Rondelul de aur Rondelul de aur de Alexandru Macedonski Căldură de aur topit, Și pulbere de-aur pe grâne, Ciobani și oi de-aur la stâne, Și aur pe flori risipit. În toți, și în tot, potopit, El bate din aripi păgâne. -- Căldură de aur topit, Și pulbere de-aur pe grâne. De-al soarelui jar cotropit, Pământul, sub vrajă, rămâne, Și orice femei se fac zâne, Cu suflet din flacări răpit -- Căldură de aur Mihai Eminescu - Odin și poetul ... se risipe, pân-se va-njosi Să animeze pe deșerți și răi. O, și de-ați plânge chiar, dacă durerea Adevărată și neprefăcută V-ar topi ochii și a mea cântare V-ar arde sufletul din voi... Atuncea E și mai rău  și-atunci și mai puțin Va ... n fundul mării tu trăiești, copilă, Ca un mărgăritar, topit din visul Mării întregi, Și nu te temi că aurul din plete-ți Se va topi în stele  și că păru-ți Amestecat cu ele-ar străluci În noapte-albastră a acestei lumi; Și nu te temi că ... Ștefan Octavian Iosif - Vedenia ... pînza albă ?... Ea repede-mi șoptește : — Iat-o Cămașa morții ți-am spălat-o !... Și cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma totul se topi. Într-o sălbatecă pădure Mă pomenesc umblînd aiure : Creșteau copacii pîn' la cer, Și-am stat uimit de-atît mister... Ascult în adîncimi, departe, Cum ... cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l isprăvesc ! Dar cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma, totul se topi. Părăgini, veștede cîmpii S-aștern în jur pustii, pustii... Eu nu pricep cum s-a făcut : Stam aiurit, cătam pierdut... Pornesc încet pe ... ... încă nu se prefăcuseră în mărgăritare; luceafărul tot făcea din ochi pământului. Dar peste puțin deodată adâncul scăpără. Cea dintâi rază străpunse văzduhul și se topi în ochiul ciocârliei. Niciodată darul acesta, trimis de către soare, nu umpluse sufletul păsării de o mai mare fericire. Căci și fericirea nu-și alege ... ... pînza albă ?... Ea repede-mi șoptește : — Iat-o Cămașa morții ți-am spălat-o !... Și cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma totul se topi. Într-o sălbatecă pădure Mă pomenesc umblînd aiure : Creșteau copacii pîn' la cer, Și-am stat uimit de-atît mister... Ascult în adîncimi, departe, Cum ... cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l isprăvesc ! Dar cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma, totul se topi. Părăgini, veștede cîmpii S-aștern în jur pustii, pustii... Eu nu pricep cum s-a făcut : Stam aiurit, cătam pierdut... Pornesc încet pe ... Vasile Alecsandri - Bobii Trage, mândro, cu bobii, [1] Nu-ți mai lăcrima ochii. De-or cădea bobii în zece, Să știi că dorul nu-mi trece. De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și al flăcăilor, și când, după deosebitele împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în cinci, și în trei, rămâne unul pe dinafară, bobul sositor, atunci negreșit persoana dorită vine, dorul se împlinește. Babele prin sate sunt foarte dibace în tragerea bobilor pe sită. Mai sunt însă și țigance vrăjitoare, care se poartă din loc în loc și spun sorții cu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mâna dreaptă. Românii, ca și strămoșii lor, au mare plecare a crede în presagiuri și păstrează încă unele din obiceiuri antice, atingătoare de aflarea soartei. Pe timpul romanilor, amorezii mai cu deosebire dau o mare însemnătate unor crederi copilărești. Lucrurile cele mai nedemne de băgat în seamă le umpleau inimile de bucurii sau de descurajare. De pildă, pocneau în mâini foi de trandafir sau de mac, sau de ... ... din vreo altă baladă ce s-a pierdut. ↑ În povești se pomenește ades de o iarbă ce are putere a topi fierul de la zăvoarele închisorilor. Ar fi de crezut că iarba-fierului nu e alta decât iarba de pușcă, dacă poveștile poporale nu ar fi ... Vasile Alecsandri - Inelul și năframa ... c-oi muri! [1] ,,De mă lași plângând acasă, Na-ți năframa de matasă Pe margini cu aur trasă. Aurul când s-a topi, Să știi, frate, c-oi muri!" II El pe cal a-ncălecat Și pe drum a apucat. Mers-a el ... ... tejghea, dădu drumul canelei și se îndreptă apoi spre masă, cu două halbe cu bere. Pe urmă, fără nici un cuvânt, se duse și se topi iarăși în colțul de unde răsărise adineoare. Mincu dădu din cap: — Numai chelner să nu fii! Șerbescu răspunse cu îngâmfarea lui de glas, veșnic ... Emil Gârleanu - Colonelul Colonelul de Emil Gârleanu Câteodată își arunca privirea spre portretul din cadrul aurit, din odaia lui de culcare. Se vedea acolo ofițer tânăr, sublocotenent, abia ieșit din școală; sta în picioare, cu chivăra de lăncier la o parte, cu mundirul strâns pe pieptul scos în afară, cu ochi albaștri, surâzători ochii ce priveau țintă la comandanții lui, sau se micșorau, apropiind genele lungi, arcuite, în saloane, la baluri, când simțea bătându-i lângă inimă sânurile femeilor frumoase! Pe atunci își suna pintenii ca o muzică; își apropia o dată călcâiele: țanc! și durițele zbârnâiau în odăile mari, în care trichelurile jucau pe dușumelele lustruite apele lucii ale lumânărilor. Tot așa sclipea și dânsul, ca bucățelele de cristal ce clincheteau, atârnate ca niște cercei, în urechile de bronz ale policandrelor. Viața îi era o rază de soare! Nu dormea nopțile; pășea, odată cu pragul sălii de joc, pragul zorilor. Nu obosea; în fața escadronului trăgea sabia, ca un fulger, din teacă, și, strunindu-și calul, rotea ochii pe câmpul de mustru. Privind astfel portretul, bătrânul, sprijinit în cârjă, parcă întinerea, se îndrepta de șale, ridica în sus capul, își lăsa umerii în jos și trăia vremile acelea. ... George Coşbuc - Draga mamei Draga mamei de George Coșbuc Baladă Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Colo-n jos, în jos, Este-un plop frumos, Plop cu frunza plină, Neted la trupină, Cu crengi rătezate, Spre pământ plecate; Iară lângă plop Este-o casă nouă Cu ferești vro două, Casă șindilită Mândru văruită, Cu fața spre soare, Cu ograda mare, Cu porți ridicate, Cu uși largi și late, Și cu prag de fag. Iar apoi pe prag, Pe cel prag afară, În amurg de seară Lelea Fira sta, Gheme depăna, Sfaturi înșira Pentru fată-sa. C-așa-i dacă are Fira fată mare: Mi-o tot sfădește, Căci fata iubește Și se prăpădește Dup-un feciorel, Și-apoi pentru el Ea rabdă ocară Și-n casă și-afară De s-a dus prin țară Poveste și veste, Și-apoi nu-i poveste, Firei plăcea tare Feciorul pe care Fată-sa-l iubea, Însă el n-avea Averi grămădite, N-avea căsi și vite; Fira deci fierbea Și mi se ciudea, Căci dânsa voia Fata-i să iubească Pe-un fecior cu stare Și cu vâlfa mare... Tot așa și iară Și-acum stând ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TOPITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru TOPIT. TOPÍ , topesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A trece sau a face ca un corp să treacă , prin încălzire , din stare solidă în stare lichidă ; a ( se ) lichefia . 2. Tranz . și refl . ( Fam . ) A ( se ) dizolva ( în apă sau în alt lichid ) . 3. Refl . ( Despre lumânări ; p . ext . despre obiecte supuse acțiunii focului ) A se consuma prin ardere ; a se mistui . 4. Tranz . A supune unele plante textile unui proces metodic de descompunere a tulpinilor lor , prin menținerea în apă , sub zăpadă sau la rouă , pentru a separa astfel fibrele textile . 5. Refl . Fig . A se șterge , a se estompa ; a . se risipi . 6. Tranz . Fig . A distruge , a nimici , a CERVÍȘ , cervișuri , s . n . ( Înv . ) 1. Grăsime de vacă , topită , păstrată în bășici și întrebuințată în alimentație . 2. Carne conservată în seu topit . [ Var . : cirivíș , cirvíș s . FUZÍBIL , - Ă , fuzibili , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre metale ) Care poate fi topit ( ușor ) . 2. S . m . Element al unei siguranțe electrice în formă de fir sau de lamelă , care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel ... INFUZÍBIL , - Ă , infuzibili , - e , adj . ( Despre unele materiale ) Care nu se poate topi ... RETOPÍ , retopésc , vb . IV . Tranz . A topi din nou . - Re - ^1 + topi ... TOPÍRE s . f . Acțiunea de a ( se ) topi și rezultatul ei . - V. topi ... sau , în general , la topirea unor materiale în cadrul procesului de producție al unei întreprinderi . 2. S . f . Cuptor special pentru topirea metalelor ; topilă ( 2 ) . - Topi ... topește pentru a se obține din ea untură ; mâncare preparată din bucățele de carne desprinse de pe slănină și prăjite cu ceapă tocată . - Topi ACADEÁ , acadele , s . f . Bomboană preparată din zahăr ... ALIÁ , aliez , vb . I . 1. Refl . A încheia un tratat de alianță . 2. Tranz . A topi Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||