|
|
||
Vezi și:TRANSPLANTAȚIE,
TRANSPLANTARE,
GREFĂ,
PUIET,
RĂSĂDI,
REPICA,
REPLANTA,
TRANSPLANT,
TRANSPLANTABIL
... Mai multe din DEX...
TRANSPLANTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TRANSPLANTÁ, transplantez, vb. I. Tranz. 1. A scoate din pământ o plantă (adultă) și a o planta definitiv în alt loc; a răsădi. ** A aduce și a face să se aclimatizeze o plantă sau un animal în altă regiune decât aceea unde trăiește de obicei. ** Fig. A adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. A înlocui printr-o intervenție chirurgicală un țesut sau un organ bolnav cu alt țesut sau organ sănătos de același fel. - Din fr. transplanter, lat. transplantare.Sursa : DEX '98 TRANSPLANTÁ vb. 1. v. planta. 2. v. replanta. 3. v. grefa. 4. a adapta, a împământeni. (\~ o instituție, un obicei.)Sursa : sinonime transplantá vb. (sil. mf. trans-), ind. prez. 1 sg. transplantéz, 3 sg. și pl. transplanteázăSursa : ortografic A TRANSPLANT//Á \~éz tranz. 1) (legume, flori și alte culturi) A scoate din seră, din răsadniță sau din pepinieră și a planta în alt loc; a răsădi. 2) (plante, animale) A muta în altă regiune sau în alt mediu (în vederea aclimatizării). 3) fig. (obiceiuri, idei, instituții etc.) A muta dintr-un loc în altul, făcând să prindă rădăcini; a împământeni. 4) med. (țesuturi, organe bolnave) A înlocui pe cale chirurgicală. [Sil. trans-plan-] /<lat. transplantare, fr. transplanterSursa : NODEX TRANSPLANTÁ vb. I. tr. 1. A scoate o plantă dintr-un loc și a o planta în alt loc; a răsădi. ** (Fig.) A adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. A înlocui printr-o inervenţie chirurgicală un țesut, un organ bolnav, cu altul sănătos și de același fel. [< fr. transplanter].Sursa : neologisme TRANSPLANTÁ vb. tr. 1. a scoate o plantă dintr-un loc și a o planta în alt loc; a răsădi. * (fig.) a adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. a înlocui printr-o intervenție chirurgicală un țesut sau un organ bolnav cu altul sănător. 3. (fig.) a transfera, a transporta. (< fr., engl. transplanter, lat. transplantare)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TRANSPLANTARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru TRANSPLANTA. Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale Garabet Ibrăileanu - Influenţe străine şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare -- ca să întrebuințăm un cuvânt pompos -- comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă -- inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice -- nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu ar fi fost posibil nici Creangă, și nici măcar culegerile de doine și balade populare. Chiar și ideea de a culege poezie ... Dimitrie Anghel - Ex voto Ex voto de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 7. iul. 1910. p. 49—57. Prieten bun, fantomă acuma și tu, nu știu de ce-mi amintesc de tine în seara asta misterioasă... Afară fulgeră și geamurile întunecate ale odăiei mele se luminează la răstimpuri, ca de apropierea unui albastru flutur uriaș, rătăcit prin noapte. Un suflu de vînt trece și un miros tulburător de floare de tei își face loc și se strecoară în casă, adus de cine știe unde. Poate mireasma asta ce stăpînea romanticele nopți de iunie ale orașului adolescenței noastre să te fi adus cu ea, sau poate apropierea furtunei ce se pregătește să fi dat simțurilor mele îndurerate o limpezime deosebită. Acum, o picătură de ploaie, ca o pietricică zvîrlită în geamuri, m-a făcut să tresar cu zgomotul ei sec, și nu știu pentru ce, în tăcerea care s-a lăsat mai mare parcă, te văd și mai lămurit. Să n-aibă oare sufletele pace nici după moarte ? • Oricum, în țintirimul îndepărtat de țară, în care te-au îngropat ai tăi, somnul tău trebuie să fie tulburat de puterea amintirilor mele, care au ... Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific naţional în literatura română Caracterul specific național în literatura română de Garabet Ibrăileanu Spuneam într-un articol de acum câteva luni că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații noi. Mai întâi, credem că particularitatea aceasta este cauza pentru care proza a fost cultivată mai mult în Moldova decât în Muntenia. Proza de observație, care redă realitatea prin descriere, narație și reprezentare, a apărut în Moldova, începând cu Negruzzi. Înainte de epoca Eminescu, Moldova se exprimă mai ales în proză, poezia fiind reprezentată aproape numai prin Alecsandri, care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți -- Eliade, Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ... Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul şi forţele Anatolida sau Omul și forțele de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I. Empireul și Tohu-Bohu 2 II. Imnul creațiunii 2.1 I. Lumina 2.2 II. Firmamentul 2.3 III. Apele 2.4 IV. Astrele 2.5 V. Peștii și păsările 2.6 VI. Animalele pământului 2.7 VII 3 III. Viața sau androginul 3.1 I 3.2 II 3.3 III 3.4 IV 3.5 V 3.6 VI 4 IV. Arborul științei 4.1 I 4.2 II 4.3 III 4.4 IV 4.5 VIII 4.6 IX 4.7 X 5 V. Moartea sau frații 5.1 I 5.2 II 5.3 III 5.4 IV I. Empireul și Tohu-Bohu Înalt, mai sus de ceruri, la locul nemuririi, În sfânta atmosferă luminii celei vii, De unde-emană viața; și râul fericirii Adapă, răcorește cereștile câmpii, Și spiritul agapei burează ambrozie Și-nmărgărită câmpii eternei beatituți, Spre-a crește-haritatea, angelica tărie Din care purced pacea, divinele virtuți; Pe muntele de aur, în stânci de adamante, Cu pulbere de stele, verzit de imortali, Umbrit de cedri-eterii, florat de amarante ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRANSPLANTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru TRANSPLANTA. TRANSPLANTÁȚIE , transplantații , s . f . ( Rar ) ... TRANSPLANTÁRE , transplantări , s . f . Acțiunea de a transplanta și rezultatul ei ; transplantație . - V. transplanta GRÉFĂ^2 , grefe , s . f . 1. Fragment de țesut sau organ transplantat dintr - o regiune în alta a corpului aceluiași individ sau de la un organism la altul ; grefon , transplant . 2. Operație de refacere a unui țesut sau a unui organ cu ajutorul unei grefe ^2 ( 1 ) . GRÉFĂ^1 , grefe , s . f . Serviciu din cadrul unei instanțe judecătorești , care întocmește , păstrează , comunică etc . actele de PUIÉT , ( 1 , 2 ) s . n . , ( 3 ) puieți , s . m . ( Cu sens colectiv ) 1. S . n . Mulțime de pui ^1 ( I 1 , 2 ) . 2. S . n . Larve ( de albine ) . 3. S . m . Plante lemnoase tinere care se transplantează în altă parte ; p . gener . plante tinere . [ Pr . : pu - iet ] - Pui ^1 + suf . - ... RĂSĂDÍ , răsădesc , vb . IV . Tranz . A transplanta ... răsădi la distanțe mai mari plantele tinere , crescute în răsadnițe și sere , pentru a le asigura condiții favorabile de nutriție ; a transplanta ... REPLANTÁ , replantez , vb . I . Tranz . A planta din nou ; a transplanta TRANSPLÁNT , transplanturi , s . n . ( Med . ) 1. Organ , parte dintr - un organ , țesut etc . care este transplantat printr - o intervenție chirurgicală . 2. TRANSPLANTÁBIL , - Ă , transplantabili , - e , adj . ( Med . ; despre organe , țesuturi etc . ) Care poate fi |
||