|
|
||
|
Vezi și forma bază: TRAVERSĂ Vezi și:BALAST, BURA, BUREZĂ, CRAMPON, ECARISARE, RIGIDIZA, TIRFON, TRAVERSĂ, TRAVERSINĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TRAVERSA: TRAVERSĂ.
TRAVERSA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TRAVERSÁ, traversez, vb. I. Tranz. A trece de pe o parte (a unui loc, a unui drum) pe cealaltă parte; a trece peste... ** A străbate, a tăia de-a curmezişul (munți, țări, mări, oceane etc.) ** Fig. A trăi, a simți, a suporta (o anumită vreme). Traversează o criză morală. - Din fr. traverser.Sursa : DEX '98 TRAVERSÁ vb. 1. a trece. (A \~ strada, oceanul etc.) 2. v. străbate.Sursa : sinonime traversá vb., ind. prez. 1 sg. traverséz, 3 sg. și pl. traverseázăSursa : ortografic A TRAVERS//Á \~éz tranz. 1) (obiecte situate transversal față de linia mișcării) A străbate deplasându-se de-a curmezişul în cealaltă parte; a trece. 2) (suprafețe întinse, spații) A parcurge de la un capăt la altul sau dintr-o parte în alta; a străbate. fig. (stări, perioade de timp) A depăși, suportând. \~ o criză sufletească. /Sursa : NODEX TRAVERSÁ vb. I. tr. A trece de pe o parte pe cealaltă a unei străzi, a unui drum, a unui fluviu; a trece dincolo. ** A străbate, a tăia de-a curmezişul (munți, țări etc.). ** (Fig.) A trăi, a simți, a suporta (un anumit timp). [< fr. traverser].Sursa : neologisme TRAVERSÁ vb. tr. 1. a trece de pe o parte pe cealaltă a unei străzi, a unui drum, fluviu etc. * a străbate, a tăia de-a curmezişul (munți, țări, mări). 2. (fig.) a trăi, a simți, a suporta. 3. (mar.) a prinde ancora cu cârligul de traversieră și a o așeza orizontal. * a așeza o vergă travers pe punte. (< fr. traverser)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TRAVERSARezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru TRAVERSA. Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza Ion Luca Caragiale - Fraţi radicali şi D. Dim. Sturdza Frați radicali și D. Dim. Sturdza de Ion Luca Caragiale După o oarecare viață politică, d. Dim. Sturdza, până la cea din urmă reintrare a d-sale în minister, izbutise să-și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, deși cam veche și tocită, însă sigură în țara noastră, consista în a se face d-sa teoreticește aprigul biciuitor al tuturor greșelilor, neregularităților, mai de multe ori numai închipuite, totdeauna exagerate până la absurd, săvârșite de partidul și de guvernul adversar politic d-sale. Într'o țară ca a noastră, unde când afirmi ceva, nu ți se cere și dovezi, unde spiritul public nu are niciun element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tărâmul științei de stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca să treci de cel mai curat, n'ai decât să ponegrești cu ori fără drept ... Mihai Eminescu - Geniu pustiu Geniu pustiu de Mihai Eminescu Dumas zice că romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metafora vieții. Priviți reversul aurit al unei monede calpe, ascultați cântecul absurd al unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, extrageți din asteăaî poezia ce poate exista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri), am dat peste un volum mai nou: Novele cu șase gravuri. Deschid și dau de istoria unui rege al Scoției care era să devină prada morții din cauza unui cap de mort îmbălsămat. Închipuiți-vă însă că pe cine l-a pus litograful să figureze în gravuri de rege al Scoției? Pe Tasso! Lesne de explicat: Economia. Am scos întradins portretul lui Tasso spre-a-l compara. Era el, trăsură cu trăsură. Ce coincidențe bizare pe fața pământului, îmi zisei zâmbind prin visarea mea. Putea-s-ar oare întâmpla unui Tasso o istorie asemenea celeia ce-o citeam?... Uitasem însă că tot ce nu e posibil obiectiv e cu putință în mintea noastră ... Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati Dedic această carte: Poporului României, Celor unsprezece mii ai săi de asasinați de către guvernul român, Celor trei sate: Stănilești, Băilești, Hodivoaia, rase cu lovituri de tun. Crime savârșite în martie 1907 și rămase nepedepsite. PANAIT ISTRATI martie 1928 Când sosește toamna, întinsele câmpii de țelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existența lor milenară. Aceasta începe chiar în ziua de Sfântul Pantelimon. În ziua aceea, vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim muscalul sau crivățul, mătură cu suflarea lui de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pamântul arde încă, infierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară — ea aduce foc în plisc dacă-i strici cuibul — plecare așteptată de ialomițean sau de brăilean, pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. După ce a urmărit barza în zborul ei ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRAVERSARezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru TRAVERSA. BALÁST , balasturi , s . n . 1. Încărcături de saci de nisip , pietriș etc . care reechilibrează o ambarcație sau reglează ridicarea în aer a unui aerostat ; lest , savură . 2. Pietriș , zgură etc . , folosite ca așternut pe care se montează traversele șinelor de tren ; amestec de pietriș și de nisip întrebuințat la prepararea betonului , la pietruirea șoselelor BURÁ^2 , burez , vb . I . Tranz . 1. A astupa cu un material de buraj ( argilă , nisip etc . ) spațiul gol , neocupat de explozive , dintr - o gaură de mină sau dintr - o sondă de minare . 2. A îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată . BURÁ^1 , pers . 3 burează , vb . I. Intranz . A ploua mărunt și des ; a burnița , a BURÉZĂ , bureze , s . f . Mașină de lucru folosită pentru îndesarea balastului sub traverse ( burarea CRAMPÓN , crampoane , s . n . 1. Piron de oțel cu secțiune pătrată , cu care se fixează pe traverse șinele de cale ferată . 2. Bucată mică de talpă groasă , de cauciuc sau de material plastic care se aplică pe talpa unor bocanci de sport , pentru a asigura stabilitatea jucătorilor pe teren . 3. Rădăcină adventivă a unei plante agățătoare , prin care aceasta se prinde de copaci , de ziduri ECARISÁRE s . f . Acțiunea de a ecarisa ( 1 ) și rezultatul ei ; operație manuală de tăiere și de fasonare a buștenilor pentru a se obține diferite piese de lemn prismatice ( frinzi , traverse etc . ) - V. RIGIDIZÁ , rigidizez , vb . I . Tranz . A întări o piesă sau un element de construcție cu ajutorul unor nervuri , traverse etc . , fixate prin nituire ori prin sudură . - Rigid + suf . - TIRFÓN , tirfoane , s . n . Șurub mare de oțel folosit în fixarea șinelor de cale ferată pe TRAVÉRSĂ , traverse , s . f . Grindă de fier , de lemn , de beton armat etc . , așezată transversal pe axa longitudinală a unei construcții sau a unui sistem tehnic și folosită ca piesă de rezistență la construirea scheletului unei clădiri , al unui pod , al unei mașini ... TRAVERSÍNĂ , traversine , s . f . Traversă |
||