|
||
Vezi și:TUBERCULĂ,
BATAT,
CARTOF,
SALEP,
ALUNELE,
AMIDON,
CVADRIGEMENI,
IGNAMĂ,
LILIACEE,
MANIOC
... Mai multe din DEX...
TUBERCUL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TUBÉRCUL, tuberculi, s.m. 1. Tulpină subterană, scurtă și îngroșată, care înmagazinează substanțele de rezervă ale unor plante. 2. (Anat.) Denumire pentru diferite proeminențe aflate pe vase, cartilaje, piele, organe etc. 3. (Med.) Mică tumoare apărută în grosimea pielii sau în orice alt țesut. [Pl. și: (n.) tubércule. - Var.: tubérculă s.f.] - Din fr. tubercule, lat. tuberculum.Sursa : DEX '98 tubércul (bot., anat., med.) s. m., pl. tubérculiSursa : ortografic TUBÉRCUL \~i m. 1) (la unele plante) Excrescență îngroșată a tulpinii subterane, în care se acumulează substanțe nutritive de rezervă și care serveşte la înmulțirea plantei respective. \~i de cartofi. 2) anat. Protuberanță care apare în interiorul unor țesuturi ale organismelor vii sau pe diverse organe. /Sursa : NODEX TUBÉRCUL s.m. 1. Tulpină subterană umflată care constituie un rezervor de substanțe nutritive la unele plante. 2. Excrescență apărută pe unele țesuturi ale organelor vii. ** (Med.) Mică tumoare produsă de bacilul Koch. [Pl. -li, (s.n.) -le, var. tuberculă s.f. / < fr. tubercule, cf. lat. tuberculum < tuber - excrescență].Sursa : neologisme TUBÉRCUL^1 s. m. 1. tulpină subterană umflată, un rezervor de substanțe nutritive la unele plante; tuber^1 (2). 2. excrescență apărută pe unele țesuturi ale organelor vii. * (med.) mică tumoare produsă de bacilul Koch. (< fr. tubercule, lat. tuberculum)Sursa : neoficial TUBERCUL^2(O)- /TUBERCULI- elem. "umflătură, excrescență", "tuberculoză". (< fr. tubercul/o/-, tuberculi-, cf. lat. tuberculum)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TUBERCULRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru TUBERCUL. ... TUBÉRCULĂ s . f . v . tubercul BATÁT , batați , s . m . Plantă perenă din țările calde , cu tulpina lungă , târâtoare , cu frunze mari , cu flori albe sau roz , cultivată pentru tuberculele sale comestibile bogate în amidon , vitamine și zahăr , cartof dulce ( Ipomoea batatas ) ; p . restr . tuberculul acestei CARTÓF , cartofi , s . m . ( Bot . ) 1. Plantă erbacee din familia solanaceelor , cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă , ovală sau alungită , comestibili , bogați în amidon ( Solanum tuberosum ) ; p . restr . tuberculul acestei plante , folosit în alimentație și ca furaj ; barabulă , picioc , picioică , barabușcă , bulughină . 2. ( În sintagma ) Cartof dulce = batat . [ Var . : ( reg . ) cartoáfă , cartófă , cartóflă s . SALÉP , salepuri , s . n . 1. Nume dat tuberculilor uscați ai unor specii de orhidee ; p . ext . praf de amidon extras din acești tuberculi și care , fiert în lapte sau în apă , se folosește ca întăritor pentru copii sau convalescenți . 2. Băutură preparată de orientali din salep ( 1 ) , miere și apă . [ Var . : ( reg . ) salíp s . ALUNÉLE s . f . pl . I. ( Bot . ) Plantă erbacee cu flori albe , cu tuberculele și frunzele comestibile ( Carum bulbocastanum ) . 2. Baraboi ( 1 ) . 3. Coada - șoricelului . II. ( Reg . ) Pistrui . - Alună + suf . - AMIDÓN s . n . Substanță organică ce se găsește în semințele , fructele și tuberculele plantelor și care se folosește în industria alimentară , chimică CVADRIGÉMENI adj . m . pl . ( În sintagma ) Tuberculi cvadrigemeni = cele patru părți ridicate ale bulbului IGNÁMĂ , igname , s . f . Plantă exotică cu tuberculi foarte mari , bogați în amidon și comestibili ( Cardum gardineri sau Dioscorea batatas ) . [ Var . : ignám , - i s . LILIACÉE , liliacee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante erbacee monocotiledonate , cu bulbi , rizomi sau tuberculi , cu frunze întregi , având nervuri paralele , și cu fructul de obicei o capsulă sau o bacă ; ( și la sg . ) plantă din această MANIÓC s . n . Plantă erbacee tropicală , din ale cărei tubercule se extrage tapioca ( Manihot esculenta ) ; p . ext . tapiocă . [ Pr . : - ni - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |