|
|
||
Vezi și:UMORAL,
CALCIPENIE,
EMONCȚIUNE,
EMONCTORIU,
EXTRAVAZA,
GALENISM,
HIALOID,
HUMOARE,
INJECȚIE,
SUFUZIUNE
... Mai multe din DEX...
UMOARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. UMOÁRE, umori, s.f. 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. * Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului. 2. (Livr.) Dispoziție sufletească; fire, temperament. [Var.: humoáre s.f.] - Din fr. humeur, lat. humor, -oris.Sursa : DEX '98 UMOÁRE s. (FIZIOL.) umoare sticloasă v. umoare vitroasă; umoare vitroasă = corp vitros, umoare sticloasă.Sursa : sinonime UMOÁRE s. v. caracter, fire, natură, structură, temperament.Sursa : sinonime umoáre s. f., g.-d. art. umórii; pl. umóriSursa : ortografic UMOÁRE umóri f. 1) Lichid biologic (sânge, limfă) care intră în compoziția sistemelor organismului. * \~ apoasă substanță lichidă transparentă din camera anterioară a ochiului. 2) rar Stare sufletească; dispoziție. [G.-D. umoriiî /Sursa : NODEX UMOÁRE s.f. 1. Lichid în care se scaldă celulele organismului. * Umoare apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; umoare vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. (Liv.) Dispoziție sufletească de moment. ** Dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. [Cf. lat. humor, fr. humeur, it. umore].Sursa : neologisme UMOÁRE s. f. 1. lichid în care se scaldă celulele organismului. o ~ apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; ~ vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. dispoziție sufletească de moment. * dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. (< fr. humeur, lat. humor)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru UMOARERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru UMOARE. Gheorghe Asachi - Soția de modă ... legătură, ce-mi minea un paradis, În cest timp de libertate între sclavi mă văd înscris. Vine ziua să purcedem, doamna mea-i de rea umoare; Mă întreabă: Cu ce mergem? C-o caretă, pe resoare. Pe resoare! Nu pe arcuri ce acum s-a fabricat? Noroc că așa ... Ion Luca Caragiale - Cronica fantastică ... figură ! O să fie silit bietul chinez să bea cinci cești de ceaiu și șeapte doze de opiu pentru a-și recăpăta buna umoare. Dacă nu vă este antipatică figura lui Pim-Pim și doriți să-l mai vedeți, veniți aci și mâne și-n orice zi voiți, pe ... Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol) Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol) Alecsandri de Paul Zarifopol Cu generația lui Alecsandri, occidentalizarea societății și a literaturii românești se modifică: tineretul moldovean, cultivat în Apus, începe a critica însăși influența aceasta apuseană. Îl cuprinsese grija de a nu fi decât imitator. E preocupat de a se emancipa de Apus, cum se emancipase de Orient; și bucuros ar fi adoptat formula naționalistă din timpurile noastre: prin noi înșine! Alecu Russo, unul dintre prietenii de aproape ai lui Alecsandri și insuflător de idei al acestuia, formulează precis simptomul nou ce caracteriza tinerimea intelectuală de la 1848. El zice: oamenii de astăzi uită că nu au avut tinerețe. În ziua răsăririi lor, pe la 1835, cel mai tânăr din ei era mai bătrân încă decât cel mai bătrân din bătrâni. Într-un curs de 20 de ani, mai mult a trăit Moldova decât în cele de pe urmă două veacuri. Întâmplările lumii de primprejur mureau la granița țării; vălmășagul veacului îi găsea și-i lăsa liniștiți. Ei au deschis ochii într-un leagăn moale de obiceiuri orientale; noi am răsărit în larma ideilor nouă ochii și gândul părinților se îndreptă la Răsărit, ... Dimitrie Anghel - Ex voto Ex voto de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 7. iul. 1910. p. 49—57. Prieten bun, fantomă acuma și tu, nu știu de ce-mi amintesc de tine în seara asta misterioasă... Afară fulgeră și geamurile întunecate ale odăiei mele se luminează la răstimpuri, ca de apropierea unui albastru flutur uriaș, rătăcit prin noapte. Un suflu de vînt trece și un miros tulburător de floare de tei își face loc și se strecoară în casă, adus de cine știe unde. Poate mireasma asta ce stăpînea romanticele nopți de iunie ale orașului adolescenței noastre să te fi adus cu ea, sau poate apropierea furtunei ce se pregătește să fi dat simțurilor mele îndurerate o limpezime deosebită. Acum, o picătură de ploaie, ca o pietricică zvîrlită în geamuri, m-a făcut să tresar cu zgomotul ei sec, și nu știu pentru ce, în tăcerea care s-a lăsat mai mare parcă, te văd și mai lămurit. Să n-aibă oare sufletele pace nici după moarte ? • Oricum, în țintirimul îndepărtat de țară, în care te-au îngropat ai tăi, somnul tău trebuie să fie tulburat de puterea amintirilor mele, care au ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UMOARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru UMOARE. UMORÁL , - Ă , umorali , - e , adj . Care aparține umorilor , care se referă la CALCIPENÍE , calcipenii , s . f . ( Med . ) Lipsă de calciu în țesuturi sau EMONCȚIÚNE , emoncțiuni , s . f . Eliminare a umorilor superflue . [ Pr . : - ți - EMONCTÓRIU , emonctorii , s . n . Organ sau deschizătură naturală a corpului prin care se elimină secrețiile sau EXTRAVAZÁ , pers . 3 extravazează , vb . I. Refl . ( Despre sânge , umori etc . ) A se vărsa afară din canalele GALENÍSM s . n . Veche teorie medicală conform căreia bolile ar fi cauzate de ruperea echilibrului dintre ... HIALOÍD , - Ă , hialoizi , - de , adj . 1. ( Livr . ) Care are aspect sticlos . 2. ( Anat . ; în sintagmele ) Umoare ... HUMOÁRE , humori , s . f . V . umoare INJÉCȚIE , injecții , s . f . 1. Introducere , pe cale intravenoasă , intramusculară etc . , sub presiune , a unui medicament în stare lichidă în țesuturile sau în umorile organismului cu ajutorul unei seringi ; p . ext . Lichidul introdus în acest mod . 2. Introducere sub presiune a unui fluid sau a suspensiilor unui corp pulverulent într - un material sau într - un spațiu închis . [ Var . : injecțiúne s . SUFUZIÚNE , sufuziuni , s . f . 1. Răspândire sub piele a unei umori . 2. ( Geol . ) Proces de spălare și de transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circualției apelor subterane . [ Var . : sufoziúne s . |
||