|
|
||
Vezi și:VENEȚIAN,
VENOS,
FLEBITĂ,
PORTĂ,
TROMBOFLEBITĂ,
CIRCUMFLEX,
CORONAR,
DIASTOLĂ,
FLEBOTOMIE,
HEMOROIZI,
INFARCT
... Mai multe din DEX...
VENĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VÉNĂ, vene, s.f. 1. Vână (I 1). 2. Fig. (Livr.) Conjunctură favorabilă; șansă, noroc (la un joc de noroc). - Din fr. veine, lat. vena.Sursa : DEX '98 VÉNĂ s. v. noroc, șansă.Sursa : sinonime VÉNĂ s. 1. (ANAT.) vână, (prin Mold.) sfârc. 2. (TEHN.) conductă.Sursa : sinonime vénă (șansă, (med.) vas sangvin) s. f., g.-d. art. vénei; pl. véneSursa : ortografic VÉN//Ă \~e f. Vas sangvin prin care sângele circulă spre inimă; vână. [G.-D. venei] /<lat. vena, fr. veineSursa : NODEX VÉNĂ s.f. 1. Vas prin care sângele se întoarce spre inimă; vână. 2. (Fig.; liv.) Noroc; conjunctură favorabilă (la un joc de noroc); putere, forță spirituală. // (În forma ven-, veni-, veno-) Element prim de compunere savantă cu semnificația "(referitor la) sistemul venos", "vână", "venos". [< fr. veine, lat., it. vena].Sursa : neologisme VÉNĂ s. f. 1. vas prin care sângele se întoarce spre inimă; vână. 2. (fig.) noroc; conjunctură favorabilă (la un joc de noroc); putere, forță spirituală. (< fr. veine, lat. vena)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VENĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru VENĂ. Mihai Eminescu - Veneţia Veneția de Mihai Eminescu S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cîntări, nu vezi sclipiri de baluri; Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind pereții. Okeanos se plînge pe canaluri… El numa-n veci e-n floarea tinereții, Miresei dulci i-ar da suflarea vieții, Izbește-n ziduri vechi, sunînd din valuri. Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adînc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate: „Nu-nvie morții — e-n zadar, copile!†Cincinat Pavelescu - Veneția (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Veneţia (Pavelescu) Veneția de Cincinat Pavelescu Veneția adoarme-n valuri... Pe când amurgul trist răsfrânge, Pe mare-n larg și spre canaluri, O lată purpură de sânge, Brodată-n aur și lumină Ca vechea-i mantă de regină! Nimic nu mai ne-aduce-aminte De viața ei de glorii plină, Decât bătrânele morminte Și catedralele-n ruină; Și glasul mării ce străbate Pustiul vechilor palate. Și când Veneția blajină Duios se tânguie de soartă, Pe turle, blonda lună plină S-așază-n mila ei supremă, Ca cea din urmă diademă Pe-o frunte de regină Mihai Eminescu - S-a stins viața falnicei Veneții Mihai Eminescu - S-a stins viaţa falnicei Veneţii S-a stins viața falnicei Veneții de Mihai Eminescu S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții. Okeanos se plânge pe canaluri... El numa-n veci e-n floarea tinereții, Miresei dulci i-ar da suflarea vieții, Izbește-n ziduri vechi, sunând din valuri. Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate "Nu-nvie morții - e-n zadar, Mihai Eminescu - Veneția (de Gaetano Cerri) Mihai Eminescu - Veneţia (de Gaetano Cerri) Veneția de Mihai Eminescu S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cîntări, nu vezi sclipiri de baluri; Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind pereții. Okeanos se plînge pe canaluri… El numa-n veci e-n floarea tinereții, Miresei dulci i-ar da suflarea vieții, Izbește-n ziduri vechi, sunînd din valuri. Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adînc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate: „Nu-nvie morții — e-n zadar, copile!†Vasile Alecsandri - La Veneția mult duioasă Vasile Alecsandri - La Veneţia mult duioasă La Veneția mult duioasă de Vasile Alecsandri La Veneția mult duioasă Duios zboară gândul meu, Când, în noaptea-ntunecoasă, Pe simțirea-mi dureroasă Se abate dorul greu. Astfel pasărea rănită De un șarpe otrăvit Zboară, zboară obosită Și s-abate amorțită Lângă cuibu-i înflorit. O! Venețio mult măreață! Cine a putut gusta A iubirilor dulceață În poetica ta viață Vecinic nu te va uita! Te iubesc în a ta jale, În veșmântul tău cernit, Și în gondolele tale Ce se pierd printre canale Ca un vis neisprăvit. Te iubesc cu dor fierbinte În frumosul tău trecut Și-n aducerea-aminte Ale dragostelor sfinte Ș-a ființei ce-am Gelu Vlaşin - Parkinson Parkinson de Gelu Vlașin tu vorbești despre sălcii și filosofie și pescăruși pe catarg răstignindu-și aripile frînte tu privești cu un ochi care rîde stupid și în mînă-ți crește o sămînță de cactus ce-mi străpunge venele și stomacul vagon de dormit cînd privești pe fereastra dementă ziua ce n-o să mai Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism ... putință? Nu putem oare creĂ bănci industriale și comerciale, cari să nu ajute decât pe Români, cum am creat casa rurală, menită a venì numai în ajutorul țăranilor? Nu putem organizĂ comitete de patronare, ateliere pentru elevii școalelor profesionale? Nu putem constituì legi românești pentru cumpărarea obiectelor trebuincioase dela ... Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp Mihai Eminescu - Miron şi frumoasa fără corp Miron și frumoasa fără corp de Mihai Eminescu Ce lumină-i și ce vorbe Jos sub grinzile colibii? Marta mânuie cociorbe, Iar Maria toacă hribii, Iar ciobanu-și pune gluga, Mai îndrugă câte-ndrugă, Iese-n noaptea cu scântei Ș-o tuli urât de fugă, Parcă-i dracul în călcăi. Iar la colțul marei vetre Stau pe laiți, lângă spuze, Un moșneag și trei cumetre,  Povestesc mișcând din buze. Tinerica puica nașa Prejmuiește tot pe moașa, Pe când spală la un blid, Iar bătrâna gată fașa Și cumetrele se râd.  Măi ciobane ortomane, Unde-mi mergi așa pe frig?  Da la râșniță la Dane Și la borș la Pipirig; Ce era să spun? Iac-asta, Mi-a făcut băiet nevasta, Nu vă fie cu bănat. Să-mi veniți și dumneavoastră Că ș-așa-mi sunteți din sat. L-a spălatu-l, pieptănatu-l, La botez l-a dus pe micul, La icoane l-a-nchinatu-l, Un diac citi tipicul; Când pe el veni botezul Îi trecu auzul, văzul, Nici că-i pasă lui săracul, Că nanașa spune crezul Și se ... Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) de Victor Lazăr Informații despre această ediție RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC (1916 – 1919) Povestit de Victor Lazăr Cuprins 1 Introducere. 1.1 Suferințele Românilor de sub stăpânire străină. 1.2 Ajutorul fraților români din vechiul Regat. 1.3 Răsboiul cel mare. 2 Răsboiul României. 2.1 Luptele din Transilvania. 2.2 Luptele din Dobrogea. 2.3 Apărarea Carpaților. Retragerea pe frontul Moldovei. 2.4 Refacerea. Răsboiul din 1917. 2.5 Basarabia. Pacea dela București. 2.6 Românii din Ardeal (și Bucovina) și răsboiul. 3 Împlinirea întregirii neamului. 3.1 Dușmanii înfrânți pe frontul de Miazăzi și Apus. 3.2 România intră din nou în răsboiu. Bucovina. 3.3 Revoluția din Transilvania. Unirea. 3.4 Răsboiul cu Ungaria. 3.5 Pacea dela Versailles (lângă Paris). 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea neamului (1916 – 1919) Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se și averi de mii de miÂliarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului ... Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil Din albumul unui bibliofil de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân 2 II - Formulă de afurisenie 3 III 4 IV - Epitaful lui Prale 5 V - Fragmente dintr-o poveste 6 VI - Rime defectuoase 7 VII - Câteva cugetări 7.1 Cuvinte vechi franceze din XV secol 7.1.1 A 7.1.2 B 7.1.3 C 7.1.4 D 7.1.5 E 7.1.6 F 7.1.7 G 7.1.8 H 7.1.9 J 7.1.10 L 7.1.11 M 7.1.12 N 7.1.13 O 7.1.14 P 7.1.15 R 7.1.16 S 7.1.17 T 7.1.18 U 7.1.19 V 7.1.20 Y 7.2 Stoicismul românului 7.3 Arghir 7.4 Neculai Bălcescu 7.5 Cântecul Bucovinei 7.6 Geanta lui Moș Cosma I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân Logofăt mare judecător și alegător de ocine. Ispravnic pe o seamă de oameni de frunte, ce sunt curteni la țară, și judecător tuturor cine sunt cu strâmbătăți ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VENĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru VENĂ. VENEȚIÁN , - Ă , venețieni , - e s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană născută și crescută în Veneția . 2. Adj . , s . m . și f . ( Locuitor ) din Veneția . [ Pr . : - ți - an ] - Veneția ( n . pr . ) + suf . - ... VENÓS , - OASĂ , venoși , - oase , adj . Care aparține venei ( 1 ) , privitor la venă , care se face prin venă , circulă prin venă FLEBÍTĂ , flebite , s . f . Boală care constă în inflamarea peretelui venelor , urmată de obicei de astuparea venei ... PÓRTĂ , porte , adj . Venă portă ( Anat . ; în sintagma ) = venă TROMBOFLEBÍTĂ , tromboflebite , s . f . Inflamație a peretelui unei vene și formare de cheaguri de sânge care pot duce la obturarea totală sau parțială a venei și la provocarea CIRCUMFLÉX , circumflexe , adj . 1. ( În sintagma ) Accent circumflex = semn ortografic în formă de unghi cu vârful în sus sau de tildă , care se pune deasupra unei vocale spre a arăta că aceasta trebuie rostită lung sau , în ortografia română , spre a nota sunetul î ( â ) . 2. ( Anat . ; despre artere , vene , nervi ) Care are un traiect răsucit . 3. ( Bot . ; despre plante ) Cu ramurile curbate în jos . [ Var . : circonfléx CORONÁR , - Ă , coronari , - e , adj . ( Și substantivat , f . ) Vase sangvine , artere și vene în formă de coroană în jurul unui organ pe care îl DIÁSTOLĂ , diastole , s . f . ( Fiziol . ) Relaxare ritmică a inimii și a arterelor ( care se produce imediat după faza de contractare a acestora ) , când sângele se varsă din vene în cavitatea cardiacă . [ Pr . : di - FLEBOTOMÍE , flebotomii , s . f . Secționare a unei vene pentru a extrage sânge , a introduce o sondă etc . ; HEMOROÍZI s . m . pl . Dilatații varicoase interne sau externe ale venelor din regiunea rectului , manifestate prin dureri și hemoragii , apărând mai ales la cei ce duc o viață sedentară ; INFÁRCT , infarcte , s . n . Boală care constă în distrugerea unui organ sau a unei părți dintr - un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||