|
|
||
Vezi și:HAZNA,
DIAC,
VISTERIE,
VISTIER,
VISTIERNICIE,
ZARAF,
ZAVESCĂ
... Mai multe din DEX...
VISTIERIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VISTIERÍE, vistierii, s.f. 1. Instituție care administra în trecut banii publici, tezaurul statului; localul sau încăperea în care se păstra tezaurul public. ** Fig. Sursă de venituri, de bogăție. 2. (Înv.) Vistiernicie. [Pr.: -ti-e-. - Var.: visteríe s.f.] - Vistier + suf. -ie.Sursa : DEX '98 VISTIERÍE s. (IST.) 1. tezaur, (înv.) culă, hazna, tezaurariat, cămară domnească. (În \~ se păstra averea țării.) 2. (înv.) vistier. (\~ era instituția care administra tezaurul țării.)Sursa : sinonime VISTIERÍE s. v. vistiernicie.Sursa : sinonime vistieríe s. f. (sil. -ti-e-), art. vistiería, g.-d. art. vistieríei; pl. vistieríi, art. vistieríileSursa : ortografic VISTIERÍ//E \~i f. 1) (în evul mediu în Țara Românească și în Moldova) Instituție de administrare a finanțelor statului. 2) ist. Clădire unde se afla această instituție. 3) ist. Funcția vistierului. 4) Local unde se păstrează finanțele statului; tezaur. 5) fig. Izvor de bogăție. [G.-D. vistieriei] /vistier + suf. \~ieSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VISTIERIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru VISTIERIE. Costache Bălăcescu - Iarăși la Meidan coconu Drăgan Costache Bălăcescu - Iarăşi la Meidan coconu Drăgan Iarăși la Meidan coconu Drăgan de Costache Bălăcescu Informații despre această ediție Pă semne că nu știți bine Cine-i Coconu Drăgan ? Întrebați-mă pe mine Că-l știu ca p-un bou bălan. Drăgan Ploscă, Sin Stan Cloșcă, Brat Micilă, Zet Mircilă, Vnuc Voicilă-ot Tătărăi, Biv ceauș za armășăi, Este din copilărie-i Un om foarte însemnat, Și din fire, din pruncie-i Cu mari daruri înzestrat. Nici să știe Să mai fie Altu-n lume Cu-așa nume, Cu-așa slavă Ș-așa glavă. Cu ipolips și de neam, De agighios și adam ; Milocestiv, blagorodnic, Tașaclîu și galantom, Milosîrdnic, dobrohovnic, Și cărturar vai de om ; Că cînd scrie Te mîngîie, Cînd citește Te slăvește ; Iar cînd cîntă saltichia, Îți sare din cap tichia. De iuschiuzar, tertipgiu 'Ngrozea lumea de holteiu Cînd era și calemgiu, C-are praxis și condeiu, Angarale, Satarale, Podvezi grele, Bitirmele, Cacirmale Și locmale, Chilipiruri Și gheliruri Rusumeturi și husmeturi, Istoviri cu marafeturi, Cine altu era-n stare Așa a le ticlui, Și cu-atîta-ndemînare A le și bașirdisi ? De aceea 'I zicea cheia Bogăției Vistieriei, Vrednic s-iconomisească Toate, și ... Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza Ion Luca Caragiale - Fraţi radicali şi D. Dim. Sturdza Frați radicali și D. Dim. Sturdza de Ion Luca Caragiale După o oarecare viață politică, d. Dim. Sturdza, până la cea din urmă reintrare a d-sale în minister, izbutise să-și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, deși cam veche și tocită, însă sigură în țara noastră, consista în a se face d-sa teoreticește aprigul biciuitor al tuturor greșelilor, neregularităților, mai de multe ori numai închipuite, totdeauna exagerate până la absurd, săvârșite de partidul și de guvernul adversar politic d-sale. Într'o țară ca a noastră, unde când afirmi ceva, nu ți se cere și dovezi, unde spiritul public nu are niciun element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tărâmul științei de stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca să treci de cel mai curat, n'ai decât să ponegrești cu ori fără drept ... ... aice am vroit să mă arăt la Curte; Dar acolo văzând că sunt trăsuri prea multe, Nici nu m-am pogorât. M-am dus la vistierie; Am fost pe la Divan, am fost prin Sărărie, Am fost prin Tătărași... ZOIȚA Asemene și eu, De astăzi dimineață de când alerg mereu; Pe ... Cum? Cu dumneata să fac potrivă eu? Nicicum nu mă unesc, ferească Dumnezeu! La Suțu am luat caftan de boierie Când dumneata erai diac de vistierie; Titulul meu ș-acum răsună: "Biv vel-post."! La Putna staroste de-atâtea ori am fost; Isprăvniciile mai toate le-am avut, Câte o lună ... Ioan Slavici - Spaima zmeilor Spaima zmeilor de Ioan Slavici A fost odată ce-au fost; a fost un om și-o femeie, bărbat și muiere, oameni de treabă, el bun și ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine și toți se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și de aceea era liniște la casa lor și toate le ieșeau bine și cu spor. Aveau însă și oamenii aceștia o mare și nesecată mâhnire-n su- fletele lor: nu le făcuse Dumnezeu parte de copii, și fără de copii viața, mai ales cea bună, n-are nici un rost. Să fi avut fie măcar numai unul, ca să aibă de cine să poarte grijă și cu ce-și bate capul, căci așa numai ei amândoi își nădeau zilele în sec și nu se alegeau cu nimic din ele. Dădeau dar slujbe pe la toate bisericile, miluiau toți săracii și toate văduvele și se rugau în toate zilele lui Dumnezeu: "Dă-ne, Doamne, și nouă un copil, unul singur, cât de mic, numai copil să fie!" ... Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î Constantin Stamati - Cum era educaţia nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioţii în ţară Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții în țară de Constantin Stamati Eu scriu această satiră după idiomul linguei romano-slavonă, ce se vorbea în secolii trecuți și după moralul boierilor acelor timpuri, corciți cu greci, în care barbarism căzuse românii, desființându-se de fanarioții greci școlile naționale din Iași, din Suceava, din Hotin, din Cotnar, din Bacău, așezate de către domnii vechi: Alexandru cel Bun, înțelepții Movilești, elinistul Duca, Iacob Despotul, Vasile Alvanitul, Cantimireștii și alții, în a cărora fericite zile înflorea lingua română; această diplomatică au urmat grecii ca să amorțească patriotismul românilor de care ei se temeau, și ca să înădușe istoria lor, făr’ de care nu este patrie, și să introducă în școale lingua grecească cu dascălii lor (căci lingua grecească trebuia fanarioților, iar nu românească); deci cu acest mod moldovenii rămaseră nici greci, nici moldoveni, pân’ s-au întemeiat iarăși școlile naționale de la 1830, de când vedem propășind învățăturile în lingua română, dezvelindu-se istoria nației și înviind patriotismul. (n.a.) Convorbire între o neneacă, adică mamă cucoană, cu fiul său cuconaș alintat, ... Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe Constantin Negruzzi - Amintiri de juneţe Amintiri de junețe de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE 2 ZOE 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 O ALERGARE DE CAI (СКÐ�ЧКÐ�) 3.1 I - O ALERGARE DE CAI 3.2 II - OLGA 3.3 III - TRISTEȚĂ 3.4 IV - CÂTEVA RĂVAȘE 4 AU MAI PĂȚIT-O ȘI ALȚII 5 TODERICĂ CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE Pe când uitasem că suntem români și că avem și noi o limbă, pe când ne lipsea și cărți și tipografie; pe când toată lumea se aruncase în dasii și perispomeni ca babele în căței și motani, căci la școala publică se învăța numai grecește; când, în sfârșit, literatura română era la darea sufletului, câțiva boieri, ruginiți în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc ș.c.l., toate în esc , create de diecii vistieriei, pentru că atunci între ei se plodea geniul, ședeau triști și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Viforul Viforul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Dramă în IV acte, scrisă în perioada 1524-1527 ȘTEFĂNIȚĂ-VODĂ LUCA ARBORE LOGOFĂTUL TROTUȘANU VORNICUL CĂRĂBĂȚ PAHARNICUL SĂCUEANU POSTELNICUL COSMA ȘEARPE VISTERNICUL IEREMIA PÂRCĂLABUL PETRICĂ PÂRCĂLABUL CONDREA PÂRCĂLABUL BALOȘ SPĂTARUL HRANĂ COMISUL TOMA CĂȚELEANU BIVEL-LOGOFĂTUL ISAC BIVEL-POSTELNICUL LUCA CÂRJE BIVEL-VISTIERNICUL SIMA CĂTĂLIN TOADER NICHITA COPIII LUI ARBORE MOGÂRDICI ȚUGULEA MOGHILĂ DOAMNA TANA OANA CONTELE IRMSKY NICULINA UN COPIL DE CASĂ UN UNGUR UN VÂNĂTOR UN ARMAȘ Copii de casă, aprozi, vânători, bătăiași Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 2 Actul II 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 2.8 Scena VIII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 4 Actul IV 4.1 Scena I 4.2 Scena II 4.3 Scena III 4.4 Scena IV 4. ... Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna Doamna Chiajna de Alexandru Odobescu Cuprins 1 I - MORMÂNTUL 2 II - NUNTA 3 III - FUGA 4 IV - PUSTNICA 5 Note I - MORMÂNTUL Clopotele bisericii domnești din târgulețul Bucureștilor băteau cu glas jalnic și treptat; iar de sus, de pe colnicea dealului dimpotrivă, le răspundea, cu răsunet tânguios și depărtat, mica turlă rotunjită a bisericuței lui Bucur. Era pe la sfârșitul lui februarie, anul 1560, și de curând se adusese în oraș trupul Mircii Vodă, cel poreclit Ciobanul, care, la 25 ale lunii, murise pe drum, când se întorcea din Ardeal [1] ; ori că boierii pribegiți acolo, pe care el se-ncercase, cu făgăduieli mincinoase și cu viclene jurăminte, a-i înapoia în țară, îi urziseră cu otrăvuri pieirea, ori că Dumnezeul milostiv se-ndurase în sfârșit de nevoile bieților creștini împilați de acest crunt stăpânitor și hotărâse acum ceasul asprei sale judecăți. De patru ori [2] Mircea fusese așezat Domn cu sila în țară de Poarta turcească, și numai hulă și ură își ridicase asupră-și prin năpăstuirile sale; iar mai ales pe boieri-i bântuia și-i muncea cu răutate, ca doară să le plătească cu amar și cu chinuri ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Linişte Liniște de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Mariei Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De trei ori l-am văzut în viața mea și rămăsese neschimbat: aceeași față, aceeași barbă căruntă, același mers oblu și capul plecat tot pe umărul drept. Aceeași liniște adâncă. Și l-am văzut în mijlocul unei naturi așa de mândre, că s-ar fi mișcat sufletul celui din urmă ticălos. Pieptul uriaș al Ceahlăului și Dâmbovicioara, despicând în două creierii munților, pentru ca să-și deșire trâmba apelor sale reci și albăstrii, au descrețit fruntea veștezită a atâtor cartofori, au scăpărat în inima a atâtor zgârciți o veselie străină de sunetul banului ș-au desfătat atâți nerozi de negustori câți brazi și câți mesteceni sunt pe ceafa de piatră a acestor ținuturi fericite. Apele se bat, rostogolesc bolovanii, umplu vultorile și sar peste stâncile lustruite; șipotele țâșnesc și-și azvârlă sulul apelor reci ca niște arcuri de sticlă străvezie; munții se încalecă grumaz peste grumaz, până în slava cerului; călătorii admiră, râd, petrec, beau pe mușchiul moale și blând ca o catifea verde. ... Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea ţiganilor, ştergerea privilegiilor boiereşti, emanciparea ţăranilor Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor de Mihail Kogălniceanu Discurs rostit la 1/13 aprilie 1891 în ședința solemnă a Academiei Române organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondare Sire! Preagrațioasă doamnă și regină! Alteță regală! Doamnelor și domnilor! Colegii mei mi-au încredințat misiunea de a lua și eu cuvântul în această mare și frumoasă zi, în care serbăm jubileul de 25 de ani al fundărei Academiei Române. Această onoare o datoresc vârstei mele înaintate. În adevăr, cu excepțiunea venerabililor noștri colegi, domnii N. Kretzulescu și G. Barițiu. eu sunt, dintre toți ceilalți academicieni, cel mai în vârstă. Și, dacă ar fi exact anul nașterii mele ce mi-l dau nu numai biografii străini, dar și literatorii români, care au binevoit a se ocupa cu scrierea vieții mele, eu aș fi mai înaintat în bătrânețe decât chiar Nestorii mai sus-numiți ai Academiei Române. După Lexiconul de conversațiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexicon) , eu aș fi născut la 1806; și, nu mai demult decât sunt câteva săptămâni, "România literară" mi-a dat ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea) Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Luceafărul (Delavrancea) Luceafărul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Dramă în V acte Cuprins 1 Personaje 2 Actul I 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 3 Actul II 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 4 Actul III 4.1 Scena I 4.2 Scena II 4.3 Scena III 4.4 Scena IV 4.5 Scena V 4.6 Scena VI 5 Actul IV 5.1 Scena I 5.2 Scena II 5.3 Scena III 5.4 Scena IV 5.5 Scena V 5.6 Scena VI 6 Actul V 6.1 Scena I 6.2 Scena II 6.3 Scena III 6.4 Scena IV Personaje PETRU RAREȘ LOGOFĂTUL BALOȘ VORNICUL GROZA PÂRCĂLABUL MIHU, în urmă hatman PÂRCĂLABUL MATIAȘ POSTELNICUL ALBOTĂ PÂRCĂLABUL LICIU SPĂTARUL ȘANDRU BIV-VEL LOGOFĂTUL TROTUȘAN PAN CRASNAȘ PAN COSMA CHELNARUL HÂREA MOGÂRDICI SANDOMIR CORBEA CREMENE DOFTORUL ȘMIL I-IUL OSTAȘ AL II-LEA OSTAȘ AL III-LEA OSTAȘ AL IV-LEA OSTAȘ UN COPIL DE CASĂ ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru VISTIERIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru VISTIERIE. 1 Cronici Capitol 26 1 Cronici 25 1 Cronici Capitol 26 1 Iată cetele ușierilor. Din Coreiți: Meșelemia, fiul lui Core, dintre fiii lui Asaf. 2 Fiii lui Meșelemia: Zaharia, întîiul născut, Iediael, al doilea, Zebadia, al treilea, Iatniel, al patrulea. 3 Elam, al cincilea, Iohanan, al șaselea, Elioenai, al șaptelea. 4 Fiii lui Obed-Edom. Șemaia, întîiul născut, Iozabad, al doilea, Ioah al treilea, Sacar al patrulea, Netaneel, al cincilea, 5 Amiel, al șaselea, Isahar al șaptelea, Peultai al optulea; căci Dumnezeu îl binecuvîntase. 6 Fiului său Șemaia i s`au născut fii, cari au stăpînit în casa tatălui lor, căci erau oameni viteji; 7 fiii lui Șemaia: Otni, Refael, Obed, Elzabad și frații săi, oameni viteji, Elihu și Semaia. 8 Toți aceștia erau fiii lui Obed-Edom, ei, fiii și frații lor; erau oameni plini de vlagă și de putere pentru slujbă, șasezeci și doi de ai lui Obed-Edom. 9 Fiii și frații lui Meșelemia, oameni viteji, erau în număr de optsprezece. - 10 Din fiii lui Merari: Hosa, care avea ca fii pe: Șimri, căpetenia, pus căpetenie de tatăl său, măcar că nu era el întîiul născut: 11 Hilchia, al doilea; Tebalia, al treilea; Zaharia, al ... 1 Cronici Capitol 28 1 Cronici 27 1 Cronici Capitol 28 1 David a chemat la Ierusalim toate căpeteniile lui Israel, căpeteniile semințiilor, căpeteniile cetelor din slujba împăratului, căpeteniile peste mii și căpeteniile peste sute, pe cei mai mari peste toate averile și turmele împăratului și ale fiilor săi, pe dregători, pe viteji și pe toți voinicii. 2 Împăratul David s`a sculat în picioare și a zis: ,,Ascultați-mă, fraților și poporul meu! Aveam de gînd să zidesc o casă de odihnă pentru chivotul legămîntului Domnului și pentru așternutul picioarelor Dumnezeului nostru, și mă pregăteam s`o zidesc. 3 Dar Dumnezeu mi -a zis: ,Să nu zidești o casă Numelui Meu, căci ești un om de război și ai vărsat sînge.` 4 Domnul, Dumnezeul lui Israel, m`a ales din toată casa tatălui meu, pentruca să fiu împărat al lui Israel pe vecie; căci pe Iuda l -a ales căpetenie, casa tatălui meu a ales -o din casa lui Iuda, și dintre fiii tatălui meu pe mine m`a pus să domnesc peste tot Israelul. 5 Dintre toți fiii mei-căci Domnul ... ... lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.`` 41 Isus ședea jos în fața vistieriei Templului, și Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulți, cari erau bogați, aruncau mult. 42 A venit și o văduvă săracă, și a aruncat doi bănuți, cari fac un ... le -a zis: ,,Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toți cei ce au aruncat în vistierie; 44 căci toți ceilalți au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce -i mai ... Iosua Capitol 6 Iosua 5 Iosua Capitol 6 1 Ierihonul era închis și întărit de teama copiilor lui Israel. Nimeni nu ieșea din el și nimeni nu intra în el. 2 Domnul a zis lui Iosua: ,,Iată, dau în mînile tale Ierihonul și pe împăratul lui, pe vitejii lui ostași. 3 Înconjurați cetatea, voi toți bărbații de război, dînd ocol cetății odată. Așa să faci șase zile. 4 Șapte preoți să poarte înaintea chivotului șapte trîmbițe de corn de berbece; în ziua a șaptea, să înconjurați cetatea de șapte ori, și preoții să sune din trîmbițe. 5 Cînd vor suna lung din cornul de berbece, și cînd veți auzi sunetul trîmbiței, tot poporul să scoată mari strigăte. Atunci zidul cetății se va prăbuși, și poporul să se suie, fiecare drept înainte.`` 6 Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoți, și le -a zis: ,,Luați chivotul legămîntului, și șapte preoți să poarte cele șapte trîmbițe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului.`` 7 Și a zis poporului: ,,Porniți, înconjurați cetatea, și bărbații înarmați să treacă înaintea chivotului Domnului.`` 8 Dupăce a vorbit Iosua poporului, cei șapte preoți ... 1 Imparati Capitol 14 1 Imparati 13 1 Imparati Capitol 14 1 În vremea aceea, s`a îmbolnăvit Abiia, fiul lui Ieroboam. 2 Și Ieroboam a zis nevestei sale: ,,Scoală-te, te rog, și schimbă-ți hainele, ca să nu se știe că ești nevasta lui Ieroboam, și du-te la Silo. Iată că acolo este Ahia, proorocul; el mi -a spus că voi fi împăratul poporului acestuia. 3 Ia cu tine zece pîni, turte, și un vas cu miere, și intră la el: el îți va spune ce va fi cu copilul.`` 4 Nevasta lui Ieroboam a făcut așa; s`a sculat, s`a dus la Silo, și a intrat în casa lui Ahia. Ahia nu mai putea să vadă, căci ochii i se întunecaseră de bătrîneță. 5 Domnul spusese lui Ahia: ,,Nevasta lui Ieroboam are să vină să te întrebe de fiul ei, pentrucă este bolnav. Să vorbești așa și așa. Ea cînd va veni, se va da drept alta.`` 6 Cînd a auzit Ahia vuietul pașilor ei, în clipa cînd intra pe ușă, a zis: ,,Intră, nevasta lui ... 1 Imparati Capitol 15 1 Imparati 14 1 Imparati Capitol 15 1 În al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a început să împărățească peste Iuda Abiam. 2 A împărățit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Maaca, fata lui Abisalom. 3 El s`a dedat la toate păcatele pe cari le făcuse tatăl său înaintea lui; și inima lui n`a fost întreagă a Domnului, Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David. 4 Dar din pricina lui David, Domnul Dumnezeul lui i -a dat o lumină la Ierusalim, punînd pe fiul lui după el și lăsînd Ierusalimul în picioare. 5 Căci David făcuse ce este plăcut înaintea Domnului, și nu se abătuse dela niciuna din poruncile Lui în tot timpul vieții lui, afară de întîmplarea cu Urie, Hetitul. 6 Între Roboam și Ieroboam a fost război tot timpul cît a trăit Roboam. 7 Celelalte fapte ale lui Abiam, și tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? Între Abiam și Ieroboam a fost război. 8 ... 2 Imparati Capitol 20 2 Imparati 19 2 Imparati Capitol 20 1 În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Proorocul Isaia, fiul lui Amoț, a venit la el, și i -a zis: ,,Așa vorbește Domnul: ,Rînduiește ce ai de rînduit casei tale, căci vei muri, și nu vei mai trăi.`` 2 Ezechia s`a întors cu fața la părete, și a făcut Domnului următoarea rugăciune: 3 ,,Doamne, adu-Ți aminte că am umblat înaintea Feței Tale cu credincioșie și curăție de inimă, și am făcut ce este bine înaintea Ta!`` Și Ezechia a vărsat multe lacrămi. 4 Isaia, care ieșise, n`ajunsese încă în curtea din mijloc, cînd cuvîntul Domnului i -a vorbit astfel: 5 ,,Întoarce-te și spune lui Ezechia, căpetenia poporului Meu: ,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: ,Ți-am auzit rugăciunea, și ți-am văzut lacrămile. Iată că te voi face sănătos; a treia zi, te vei sui la Casa Domnului. 6 Voi mai adăuga cincisprezece ani la zilele tale. Te voi izbăvi, pe tine și cetatea aceasta, din mîna împăratului Asiriei, și voi ocroti cetatea aceasta, ... 2 Imparati Capitol 24 2 Imparati 23 2 Imparati Capitol 24 1 Pe vremea sa, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a pornit cu război. Ioiachim i -a fost supus trei ani; dar s`a răsculat din nou împotriva lui. 2 Atunci Domnul a trimes împotriva lui Ioiachim cete de Haldei, cete de Sirieni, cete de Moabiți și cete de Amoniți; le -a trimes împotriva lui Iuda, ca să -l nimicească, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul prin robii Săi proorocii. 3 Lucrul acesta s`a întîmplat numai după porunca Domnului, care voia să lepede pe Iuda dinaintea Lui, din pricina tuturor păcatelor săvîrșite de Manase, 4 și din pricina sîngelui nevinovat pe care -l vărsase Manase, și de care umpluse Ierusalimul. De aceea, lucrul acesta Domnul n`a vrut să -l ierte. 5 Celelalte fapte ale lui Ioiachim, și tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 6 Ioiachim a adormit cu părinții săi. Și, în locul lui, a domnit fiul său Ioiachin. 7 Împăratul Egiptului n`a mai ieșit din ... 2 Cronici Capitol 12 2 Cronici 11 2 Cronici Capitol 12 1 Cînd s`a întărit Roboam în domnie și a căpătat putere, a părăsit legea Domnului, și tot Israelul a părăsit -o împreună cu el. 2 În al cincilea an al domniei lui Roboam, Șișac, împăratul Egiptului, s`a suit împotriva Ierusalimului, pentrucă păcătuiseră împotriva Domnului. 3 Avea o mie două sute de cară și șasezeci de mii de călăreți; și împreună cu el a venit din Egipt un popor fără număr, dintre Libieni, Suchieni și Etiopieni. 4 A luat cetățile întărite ale lui Iuda, și a ajuns pînă la Ierusalim. 5 Atunci proorocul Șemaia s`a dus la Roboam și la căpeteniile lui Iuda, cari se adunaseră în Ierusalim, la apropierea lui Șișac, și le -a zis: ,,Așa vorbește Domnul: ,,Voi M`ați părăsit; vă părăsesc și Eu, și vă dau în mînile lui Șișac.`` 6 Căpeteniile lui Israel și împăratul s`au smerit, și au zis: ,,Domnul este drept!`` 7 Și dacă a văzut Domnul că s`au smerit, cuvîntul Domnului a ... 2 Cronici Capitol 36 2 Cronici 35 2 Cronici Capitol 36 1 Poporul țării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia, și l -a pus împărat în locul tatălui său la Ierusalim. 2 Ioahaz avea douăzeci și trei de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit trei luni la Ierusalim. 3 Împăratul Egiptului l -a dat jos de pe scaunul de domnie în Ierusalim, și a pus peste țară un bir de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 4 Împăratul Egiptului a pus împărat peste Iuda și peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, și i -a schimbat numele în Ioiachim. Neco a luat pe fratele său Ioahaz, și l -a dus în Egipt. 5 Ioiachim avea douăzeci și cinci de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului său. 6 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, s`a suit împotriva lui, și l -a legat cu lanțuri de aramă ca să - ... Neemia Capitol 7 Neemia 6 Neemia Capitol 7 1 După ce s`a zidit zidul și am pus ușile porților, au fost puși în slujbele lor ușierii, cîntăreții și Leviții. 2 Am poruncit fratelui meu Hanani, și lui Hanania, căpetenia cetățuii Ierusalimului, om care întrecea pe mulți prin credincioșia și prin frica lui de Dumnezeu, 3 și le-am zis: ,,Să nu se deschidă porțile Ierusalimului înainte de căldura soarelui, și ușile să fie închise cu încuietorile, în fața voastră. Locuitorii Ierusalimului să facă de strajă, fiecare la locul lui, înaintea casei lui.`` 4 Cetatea era încăpătoare și mare, dar popor era puțin în ea, și casele nu erau zidite. 5 Dumnezeul meu mi -a pus în inimă gîndul să adun pe mai mari, pe dregători și poporul, ca să -i număr. Am găsit o carte cu spițele de neam ale celor ce se suiseră întîi din robie, și am văzut scris în ea cele ce urmează. 6 Iată pe cei din țară cari s`au întors din robie, din aceia pe cari îi luase robi Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și cari s`au întors la Ierusalim și în Iuda, fiecare în cetatea lui. 7 Au ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VISTIERIERezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru VISTIERIE. ... sau încăpere a vistieriei în care se păstrau un tezaur , o sumă mai mare de bani sau alte lucruri de preț ; p . gener . vistierie DÍAC^2 , diace , s . n . Diodă semiconductoare care permite trecerea curentului electric în ambele sensuri de conducție , sub acțiunea unei tensiuni de comandă aplicate la bornele ei . [ Pr . : di - ac ] DIÁC^1 , dieci , s . m . 1. Scriitor de cancelarie și slujbaș al vistieriei din țările române ; grămătic , uricar ; p . ext . copist . 2. ( Reg . ) Cântăreț ... VISTERÍE s . f . v . vistierie VISTIÉR , vistieri , s . m . ( În evul mediu , în țările românești ) Titlu dat marelui dregător care avea în sarcina sa administrarea financiară a țării și a vistieriei statului ; persoană care purta acest titlu ; vistiernic . [ Pr . : - ti - ... VISTIERNICÍE , visternicii , s . f . Demnitate , titlu de vistier ; vistierie ZARÁF , zarafi , s . m . ( Înv . ) 1. Persoană care se îndeletnicea cu schimbul banilor ; p . ext . cămătar . 2. Casier al ZAVÉSCĂ s . f . ( Înv . ) Taxă specială plătită vistieriei în evul mediu , în Moldova , pentru redeschiderea unui proces . - Et . |
||