Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru < TĂIOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru < TĂIOS.

TĂIA

... TĂIÁ , tai , vb . I . I. 1. Tranz . A despărți , a separa ceva în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice ; a diviza , a scinda , a despica , a fragmenta , a ... de preparare . II. Tranz . și refl . ( recipr . ) A ( se ) spinteca , a ( se ) omorî , a ( se ) ucide ( cu un obiect tăios ) . III. 1. Tranz . și refl . A ( se ) curma , a ( se ) opri , a ( se ) întrerupe . 2. Tranz . A face ...

 

ACVILIN

ACVILÍN , - Ă , acviline , adj . Nas acvilin ( În sintagmele ) = nas coroiat ( ca ciocul acvilei 1 ) . Privire acvilină = privire aspră , pătrunzătoare , tăioasă ( caracteristică acvilelor

 

AGER

... ÁGER , - Ă , ageri , - e , adj . 1. Iute în mișcări ; sprinten . 2. Isteț , deștept . 3. ( Înv . ; despre obiecte ) Tăios

 

ASCUȚI

ASCUȚÍ , ascút , vb . IV . 1. Tranz . A face mai tăioasă lama unei arme sau a unei unelte de tăiat . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) face mai ager , mai

 

ASCUȚITOARE

ASCUȚITOÁRE , ascuțitori , s . f . Unealtă ( sau aparat , mașină ) cu care se ascut obiecte tăioase , se face vârf la creioane etc . - Ascuți + suf . -

 

ASCUȚITOR

ASCUȚITÓR , ascuțitori , s . m . Persoană specializată în ascuțițul uneltelor tăioase . - Ascuți + suf . -

 

ASCUȚITORIE

ASCUȚITORÍE , ascuțitorii , s . f . Atelier sau secție a unei fabrici unde se ascut obiecte tăioase . - Ascuțitor + suf . -

 

CARNASIER

CARNASIÉR , - Ă , carnasieri , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre animale ) Carnivor . 2. S . f . Fiecare dintre cele patru măsele mari și tăioase ale unor animale carnivore . [ Pr . : - si -

 

CUȚIT

CUȚÍT , cuțite , s . n . 1. Instrument de tăiat , format dintr - o lamă metalică și dintr - un mâner , având numeroase și variate întrebuințări în gospodărie , în atelier etc . 2. Piesă tăioasă de metal la diverse mașini sau unelte . 3. Piesă principală a cântarului , sensibilă la cea mai ușoară atingere , care indică greutatea unui corp . 4. Piesă componentă a unor aparate de conectare , care realizează o legătură electrică . 5. ( Zool . : în sintagma ) Cuțit - de - mare = lamelibranhiat cu valvele de forma plăselelor de briceag , care trăiește în Marea Neagră ( Solen marginatus ) . - Probabil lat . acutitus ( < acutire <

 

CUTE

CÚTE , cute , s . f . Piatră de gresie pentru ascuțit uneltele tăioase ( mai ales coasa ) ;

 

DALTĂ

DÁLTĂ , dălți , s . f . Unealtă de oțel în formă de pană tăioasă , cu sau fără mâner , folosită de fierari , dulgheri , sculptori etc . la crestat , la cioplit , la scobit sau la

 

   Următoarele >>>