|
|
||
Vezi și:CUȚITĂRIE,
CUȚITAR,
CUSTURĂ,
BULICHER,
FAȚETĂ,
PLUG,
PORTCUȚIT,
STRICNEA,
ÎNJUNGHIA,
ȘERUITOR
... Mai multe din DEX...
CUȚIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CUȚÍT, cuțite, s.n. 1. Instrument de tăiat, format dintr-o lamă metalică și dintr-un mâner, având numeroase și variate întrebuințări în gospodărie, în atelier etc. * Expr. A avea pâinea și cuțitul (în mână) = a avea la îndemână toată puterea, toate mijlocele. A fi (certat) la cuțite sau a se avea la cuțite (cu cineva) = a fi sau a ajunge dușman neîmpăcat (cu cineva), a se urî (cu cineva). A pune (cuiva) cuțitul în gât = a sili (pe cineva) să facă ceva. A-i ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterilor; a fi într-o situație dificilă, precară. (A fi) pe (o) muchie de cuțit = (a se afla) într-o situație gravă, dificilă, la un pas de nenorocire. A-i da (cuiva) un cuțit prin inimă = a simți o durere adâncă. ** Instrument de os, de metal etc. asemănător cu un cuțit (1), cu care se taie hârtie sau foile unei cărți. ** Bisturiu; p. ext. operație, intervenție chirurgicală. 2. Piesă tăioasă de metal la diverse mașini sau unelte. * Cuțit de plug = parte a plugului, care taie brazda în plan vertical, fiind situată înaintea trupiței. 3. Piesă principală a cântarului, sensibilă la cea mai ușoară atingere, care indică greutatea unui corp. 4. Piesă componentă a unor aparate de conectare, care realizează o legătură electrică. 5. (Zool.: în sintagma) Cuțit-de-mare = lamelibranhiat cu valvele de forma plăselelor de briceag, care trăiește în Marea Neagră (Solen marginatus). - Probabil lat. acutitus (< acutire < actutus).Sursa : DEX '98 CUȚÍT s. v. intervenție chirurgicală, ope-rație.Sursa : sinonime CUȚÍT s. 1. (pop.) custură, (arg.) șindel, șuriu. (Un \~ pentru tăiat pâinea.) 2. (MED.) bisturiu. 3. (TEHN.) limbă, (pop.) bătător, condei, fofelniță, (reg.) cordenci. (\~ la meliță.)Sursa : sinonime cuțít s. n., pl. cuțíteSursa : ortografic CUȚÍT \~e n. 1) Instrument de tăiat constând dintr-o lamă ascuțită și un mâner. * A fi la \~e cu cineva a fi dușman neîmpăcat cu cineva. A-i ajunge cuiva \~ul la os a nu mai putea suporta ceva. A avea pâinea și \~ul în mână a avea la dispoziție toate mijloacele pentru a face ceva. A pune cuiva \~ul la (sau în ) gât a forța pe cineva să facă ceva. A fi pe muchie de \~ a se afla în situație critică. 2) Piesă care taie la diverse mașini sau unelte. /<lat. cotitusSursa : NODEX cuțít (-te), s.n. - 1. Instrument de tăiat, format dintr-o lamă metalică. - 2. Piesă principală a cîntarului. - 3. Durere de șale. - Mr. cățut, cuțut, megl. cuț?t, istr. cuțit. Lat. *cot?tus, de la *cot?re "a ascuți" (Tiktin, ZRPh., XVIII, 148; Pușcariu 471; Pascu, I, 74; Rosetti, I, 165; DAR; Pușcariu, Lr., 198); cf. cute, ascuți, custură. S-a propus și un der. de la *acut?re (Candrea-Dens., 468), care nu prezintă mai multe avantaje. - Der. cuțitar, s.m. (persoană care face sau vinde cuțite; bătăuș, mardeiaș); cuțitărie, s.f. (atelier sau prăvălie unde se ascut sau se vînd cuțite); (în)cuțita, vb. (a avea un junghi în șale; a înțepa, a înjunghia); cuțitătură, s.f. (durere de șale); cuțitoaie, s.f. (lamă ascuțită folosită în tîmplărie; rindea lungă, instrument de strungar; strung; cuțit de potcovar; brăzdar de plug; pește de rîu, Cobitis taenia); cuțit(oi), vb. (a lucra cu cuțitoaia); cuțitură, s.f. (cuțit care nu taie), cf. custură.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CUȚITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 131 pentru CUȚIT. Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane) ... urechile. La vânat el purta pe spete un mintean alb de abÅ•, în picioare ciubote de iuft lungi pănă la genunchi și la brâu un cuțit și un corn de vânat, din care știa să scoată felurite sunete, și mai dulci și mai aspre. La masă el prânzea totdeauna împreună cu ... rămâne de făcut? se întrebă hatmanul pe sine. Dacă m-aș ucide!... Aceasta era o idee ca toate ideile. Iată-l, deci, că ia un cuțit de vânat dintr-un dulap; îl ascute pe ciubotă și-l îndreaptă spre gâtlej. — Nu merge, zise hatmanul, oprindu-se în drum. Se vede ... Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului ... volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1032, 31 oct. 1011, p. 1. De la custura informă de silex, ori de la întîiul cuțit de plug făcut din bucata de fier căzută din cine știe ce astru, pe vremea bunilor troglodiți, și pînă la perfecționatele instrumente aratorii din zilele ... George Coșbuc - Flăcări potolite ... grei Ca celuî îmbătat — Și spre fântână s-a plecat Privind în fundul ei. Apoi el scoase tremurând Din traista-i un cuțit de-oțel, Și, dus așa de-un gând, Strângea cuțitu-n pumn, câtând Cu-atâta drag la el! Mult timp în mână l-a ... Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală ... Tâmpiți. În jurul lui, alți câțiva Beduini, armați cu câte o lanciă 'n mână, un arc și o tolbă cu săgeți la spinare și un cuțit enorm la brâu, purtând câteva pene de struț înfipte 'n părul lor lung, și creț, compun curtea și se numesc favoriții consiliari. Aceasta este toată ... Iuliu Cezar Săvescu - Prieteni Iuliu Cezar Săvescu - Prieteni Prieteni de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție Și miezul nopții negre era de caraulă, Și dealurile sure în zare fumegau, Și greu dormea pământul, ira luna, somnambulă, Da umbrelor viață și umbrele mișcau, Iar dealurile sure în zare fumegau. Grădina, sub ferestre, dormea în nemișcare; Cu fruntea în lumină, cu buzele deschise, Părând că cere-n somnu-i o dulce sărutare, Iubita, ostenită, pe brațe-mi adormise, Cu fruntea în lumină, cu buzele deschise. Mă îmbătau miresme, suflarea-mi tremura; Strângând la sân comoara de scumpă fericire, Cu ochii-nchiși spre ceruri, simțeam cum mă fura Un vis frumos. În zare zburam la nemurire, Strângând la sân comoara de scumpă fericire! Dar fericirea-i scurtă și visul schimbător! Din raze, din lumină, din viață fericită, Zăceam întins pe-o masă de-un negru-ngrozitor, Cu buzele-nghețate, cu mâna-nțepenită, Din raze, din lumină, din viață fericită! La creștetu-mi iubita plângea îngenunchiată, Și blestemându-și soarta, cosițele-și smulgea, Se repezea nebună la fruntea-mi înghețată, Sub mutele icoane plângând îngenunchia, Și blestemându-și soarta, cosițele-și smulgea. Venind spre mine-atuncea o ceată rea de umbre, Cu fețele ascunse sub măști ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Susana Susana de Barbu Ștefănescu-Delavrancea În via părăginită, iarbă grasă acoperă răzoarele cu o pânză smălțuită cu flori. Parc-ar fi scuturat cineva bidinele muiate în roșu, galben și albastru pe deasupra câmpiei dintre "casele pustii" și gropile de nisip. Soarele e zăpușitor. Lumina te orbește. Aerul joacă, fierbe, și nici un pic de adiere nu potolește arsura. În mijlocul viei, doi castani bătrâni și stufoși stau neclintiți, rupând albastrul cerului și întinzând pe verdeață umbrele lor împreunate, ca două poloage rotocolite. La rădăcina lor se odihnesc grânarii la Sân-Petru și Sânt-Ilie. De la amiezi, rogojinile și velințele sunt așternute. Perne de paie se pun căpătâie. Botele cu apă proaspătă, clondirele cu vin scufundate în doniți, puișoarele noi cu miros de brad, câteva castroane cu fiertură, lingurile de lemn și ștergarele vărgate la căpătâie sunt rânduite cu îngrijire și înconjurate cu foi de pelin ca să le dea un miros sănătos și răcoritor. S-au așezat pe mâncare și veselie. Toți sunt rudă, rudenie, rubedenie, cuscri, fini, nași, că pe nume curat nu-și zic. E o familie întinsă. Mănâncă din același castron, sorb cu aceeași lingură, rup din aceeași azimă, din aceeași ... Ion Luca Caragiale - Ultima oră Ion Luca Caragiale - Ultima oră Ultima oră de Ion Luca Caragiale 1900 Mă aflam în toiul conflictului româno-bulgar, în parcul de la Sinaia. Vreme splendidă, deși prea călduroasă, și o mișcare neobicinuită: pe de o parte afluența trenurilor de plăcere, ale căror bilete, fiindcă lunea cădea între două sărbători, erau valabile până miercuri dimineața; astfel, se-ngrămădea lumea pentru bâlciul de a doua zi marți, sf. Maria, când e și hramul mănăstirii; pe de altă parte, era hotărâtă pentru după amiazi plecarea suveranilor noștri spre străinătate. Fizionomia parcului era destul de caracteristică. Persoanele oficiale - curtea regală era în mare doliu - redingotă și mănuși negre, pălărie înaltă; generalii și ofițerii în uniformă de mare ținută; mult public de elită și lume de jos destulă. Unii steteau la mese în fața bufetului, pe când alții se plimbau în sus și-n jos. Așteptând să-mi aducă o cafea, mă pomenesc bătut pe umăr cu multă discreție... Un amic, reporter de ziar. A venit să asiste la plecarea suveranilor, spre a face cuvenita dare de seamă în ziarul său, un ziar foarte belicos. - Ai aflat? - Ce? zic eu. - Care va să zică, nu știi nimic? - ... Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș ... cum de-a putut lăsa, neastupată, crăpătura de la fereastră: sare repede, cotrobăiește prin niște saltare, scoate o bucată de vată, ia un cuțit și se suie, sprintenă, pe prichiciul ferestrei. Cu limba cuțitului îndeasă bine vata în crăpătura dintre cercevele și așteaptă să vadă de se mai mișcă ... Emil Gârleanu - Tată Tată de Emil Gârleanu — Te miri de ce mă găsești mâhnit? mă întrebă prietenul meu, în ochii căruia căutam cercetător. Iar după câtăva vreme adăugă: — Mi-au plecat toți copiii la țară. Am rămas eu cu nevasta. După ce spuse acestea, căzu pe gânduri. M-am uitat din nou în ochii mari, adânci, umeziți de stropul lacrimii sfărâmat în repedele clipit al genei. N-am mai spus nici o vorbă. Mă gândeam la omul acesta potolit, mulțumit în mijlocul alor lui, lângă nevasta pe care o iubea mai presus de orice, alături de copiii fără de care nu putea trăi. Ce rar se găsesc oamenii aceștia și cât n-am da să schimbăm, măcar pentru un an din traiul lor, întreaga noastră viață răvășită, viață cu zilele spulberate de către furtuna dorințelor și plăcerilor neizbutite. Mă uitam cum a doua lacrimă răsărea iarăși ca un bob de mărgăritar, în scoica de sidef a ochiului. Prietenul îmi vorbi: — Tu, care ești singur, dragul meu, nu vei înțelege mâhnirea mea. Ai venit acum la mine, peste câtăva vreme te vei întoarce iarăși între cei patru pereți ai odăiței tale liniștite, între ... ... durere. De-o năprasnică putere mă resimt însuflețit... Pe potrivnica fecioară aș turba-o sub plăcere, Și dușmanul, dintr-o dată, l-aș înfige sub cuțit. Pe-armăsarul meu de stepă, ca nălucă orbitoare, Trec, vârtej de aur roșu, de nisip înfășurat, Și când luna stoarce lapte peste iarba șoptitoare, Stele ... Alexandru Vlahuță - Mă visasem într-un nor Alexandru Vlahuţă - Mă visasem într-un nor Mă visasem într-un nor de Alexandru Vlahuță Amicului meu C. Alessandrescu' Am privit de sus pământul învârtindu-se sub mine Ca o noapte închegată purtând demonii pe sine: Am văzut pe el durerea despletită alergând, Scoțând gemete cumplite, mări de lacrime făcând, Și veninul ei în clocot pân la porțile cerești Să-nălța și cădea iarăși peste inimi omenești. Am văzut hidoasa crimă cu ochi mari și sângerați, Cu cuțitul într-o mână și cu dinții încleștați, Neagră, vânătă la față și cu buzele uscate, Cătând sânge cald să soarbă din vro inimă ce bate. Am văzut turbate furii cu figuri îngrozitoare, Ochi deschiși ca guri vulcanici, cu priviri fulgerătoare, Cu lungi brațe tremurânde și cu gheare ascuțite, Cu furtună-n a lor suflet și cu trăsnete cumplite. Am văzut nerușinarea, am văzut-o dezbrăcată, Cu corupția pe buze și cu inima-nsetată De plăceri neomenoase, lipind de profanu-i sân Gura oarbei tinerețe și storcând în ea venin. Am văzut deșertăciunea, uriașă,-mpodobită, A nimicului regină, de mărire amețită, Rătăcind, oarbă de visuri, după-nalte idealuri, Ca o scândură zvârlită pe o mare făr de maluri. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUȚITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentru CUȚIT. ... CUȚITĂRÍE , cuțitării , s . f . 1. Atelier sau prăvălie unde se ascut sau se vând cuțite sau alte instrumente de tăiat . 2. Diferite feluri de cuțite . - Cuțit ... face sau vinde cuțite sau alte instrumente de tăiat . 2. ( Fam . ) Scandalagiu gata să scoată cuțitul în timpul unei certe sau al unei încăierări ; bătăuș . - Cuțit ... CUSTÚRĂ , custuri , s . f . 1. ( Pop . ) Lamă , tăiș de cuțit ; cuțit rudimentar ( fără plasele ) ; cuțit ... BULICHÉR , bulichere , s . n . ( Reg . ) Cuțit mare și lung ; cuțit ... FAȚÉTĂ , fațete , s . f . 1. Fiecare dintre fețele ( șlefuite ale ) unei pietre prețioase , ale unei sticle , ale unui metal etc . 2. ( În sintagma ) Fațetă de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere . 3. ( Tipogr . ) Placă de fontă care servește ca fundament pentru un clișeu sau ... PLUG , pluguri , s . n . 1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică , folosită la arat , la dezmiriștit etc . 2. ( În sintagmele ) Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului , folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor . Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren . Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor . Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățirea zăpezii de pe o cale de comunicație . 3. Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport , pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă . 4. Figură de schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă de unghi , pentru a frâna sau pentru a reduce viteza . 5. ( Reg . ) Plugușor ( ... așchiere care servește la fixarea în poziția dorită a unuia sau a mai multor cuțite , în vederea prelucrării pieselor . - Port ^1 - + cuțit ... STRICNEÁ , stricnele , s . f . ( Reg . ) Cuțit cu o limbă specială , folosit pentru a lăsa sânge animalelor bolnave ; p . restr . limba acestui cuțit ... ÎNJUNGHIÁ , înjúnghii , vb . I . Tranz . 1. A vârî un cuțit , un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuțită în cineva ; a junghia ; spec . a tăia , a ucide un animal ... ... ȘERUITÓR , șeruitoare , s . n . Cuțit Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||