Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPREUNAT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 231 pentru ÎMPREUNAT.
PĂRTÁȘ , - Ă , părtași , - e , s . m . și f . 1. Persoană care participă ( împreună cu altele ) la o activitate , care ia parte la o acțiune ; participant ; spec . complice . 2. Persoană care se bucură ( împreună cu altele ) sau beneficiază de un bun spiritual ori care împărtășește ( cu altele ) un necaz , o nenorocire . 3. Persoană care primește o parte dintr - un bun material sau care stăpânește ori folosește un bun material împreună cu o altă persoană . - Parte + suf . -
... ÎMPREUNÁRE , împreunări , s . f . Acțiunea de a ( se ) împreuna și rezultatul ei . [ Pr . : - pre - u - ] - V. împreuna
ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ...
BRUT , - Ă , bruți , - te , adj . 1. Care se găsește în stare naturală , încă neprelucrat ; care nu a fost încă transformat în produs finit . 2. ( Despre greutatea mărfurilor ) Care este socotit împreună cu ambalajul , vasul etc . în care se află , din care nu s - a scăzut daraua ; ( despre un venit ) care a fost socotit împreună cu cheltuielile , impozitele etc .
COAUTÓR , - OÁRE , coautori , - oare , s . m . și f . 1. Persoană care a scris o lucrare , a făcut o invenție etc . împreună cu alta sau cu altele , considerată în raport cu aceasta sau cu acestea . 2. Persoană care a săvârșit o infracțiune împreună cu alta sau cu altele , considerată în raport cu aceasta sau cu acestea . [ Pr . : co - a -
CONDÉI , condeie , s . n . 1. Unealtă de scris în formă de bețișor , la care se adaptează o peniță ; toc ( împreună cu penița ) . 2. Fig . Mod de a scrie bine , îndemânare la scris , talent scriitoricesc . 3. Par lung care , împreună cu lopata , formează cârma
DIMPREÚNĂ adv . Împreună ( 1 ) . - De ^4 +
FI , sunt , vb . IV . Intranz . A. ( Verb predicativ ) 1. A exista , a avea ființă . A fi sau a nu fi . 2. A se afla , a se găsi într - un anumit loc , la o anumită persoană . Cine - i acolo ? 3. A trăi , a viețui , a o duce ; ( despre lucruri , situații , acțiuni etc . ) a dura , a dăinui , a ține . Vechi obiceiuri care sunt și astăzi . 4. A se îndeplini , a se întâmpla , a se petrece , a avea loc . Mi - a spus cum a fost . 5. A avea prețul . . . ; a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn că . . . Ce e când ți se bate tâmpla ? B. ( Cu funcție copulativă ) 1. ( formează , împreună cu numele predicativ , predicatul ) El este vesel . 2. ( construit cu dativul ; împreună cu un nume predicativ , exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv ) Mi - e ...
... un al doilea cap al unui nit după ce acesta a fost trecut prin găurile pieselor care trebuie împreunate . 2. A împreuna
... ÎMBINÁ , îmbín , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) lega , a ( se ) uni , a ( se ) împreuna