|
|
||
Vezi și:BRUTĂ,
BRUTĂRIE,
BRUTĂREASĂ,
ABRUTIZA,
AFINARE,
BOR?T,
BRUTAR,
CONCENTRA,
CRUD,
DEGROȘA
... Mai multe din DEX...
BRUT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BRUT, -Ă, bruți, -te, adj. 1. Care se găsește în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit. 2. (Despre greutatea mărfurilor) Care este socotit împreună cu ambalajul, vasul etc. în care se află, din care nu s-a scăzut daraua; (despre un venit) care a fost socotit împreună cu cheltuielile, impozitele etc. aferente. - Din lat. brutus, fr. brut.Sursa : DEX '98 Brut ≠ netSursa : antonime BRUT adj. 1. grosolan, necioplit, necizelat, nefinisat, neprelucrat, (reg.) lișteav. (Material lemnos \~.) 2. v. netăbăcit.Sursa : sinonime brut adj. m., pl. bruți; f. sg. brútă, pl. brúteSursa : ortografic BRU//T \~tă (\~ți, \~te) 1) (despre materiale) Care n-a fost încă prelucrat; netransformat încă în produs finit; în stare naturală. Petrol \~. 2) (despre greutatea unor mărfuri) Care constă din greutatea propriu-zisă și greutatea ambalajului și/sau a vehiculului de transport. 3) (despre venituri) Care este evaluat fără a scădea impozitul sau cheltuielile aferente. 4) fig. Care nu a fost supus unor operații intelectuale. Fapte \~te. /<lat. brutus, fr. brutSursa : NODEX BRUT, -Ă adj. 1. care se găsește în stare naturală, neprelucrat, încă netransformat într-un produs finit. 2. (despre greutatea mărfurilor) total, inclusiv greutatea ambalajului; (despre venituri) din care nu au fost scăzute cheltuielile de producție, pierderile, impozitul etc. (< lat. brutus, fr. brut, it. bruto)Sursa : neoficial BRUT, -Ă adj. (Despre materii) În stare naturală; (despre compuse) netransformat într-un alt produs finit, neterminat. 2. (Op. %net%; despre greutatea unei mărfi) Din care nu s-a scăzut daraua; (despre venit) din care nu au fost scăzute cheltuielile. [Cf. it. bruto, fr. brut, lat. brutus].Sursa : neologisme brut (-turi), s.n. - Pîine neagră. Sl. brot?, de la v. germ. brot ( germ. Brot), cf. Cihac, II, 29. Cuvînt înv., puțin folosit. - Der., de uz curent: brutar, s.m. (persoană care face sau vinde pîine); brutăreasă, s.f. (femeie care face sau vinde pîine; soția brutarului); brutăresc, adj. (de brutari); brutărească, s.f. (dans tipic); brutărie, s.f. (clădire unde se face sau se vinde pîinea).Sursa : etimologic brut (-tă), adj. - Neprelucrat, ordinar, necizelat. Fr. brut. - Der. brută, s.f., din fr. brute; brutal, adj., din fr. brutal; brutalitate, s.f., din fr. brutalité; brutaliza, vb., din fr. brutaliser; abrutiza, vb., din fr. abrutir, tratat ca în echivalența simbol-simboliza, general-generaliza etc.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BRUTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru BRUT. Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame ... realizată de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Cuprins 1 I - La un egoist 2 II - La icoana sfântului Petru 3 III - La brut 4 IV - La Lida 5 V - La Erazdu 6 VII - La cititorii satirelor 7 VIII - La Leandru 8 IX - La un nou boierit I - La ... Dar celălalt norod Ce-n lanțurile Papei s-au prins așa ușor? — Eu n-am cu dânșii treabă; ei au chelarul lor. III - La brut Că ești cuminte, Brute, toți oamenii gândesc, Că ești un nerod însă eu nu mă îndoiesc; De-or întreba pricina, o pot spune de rost ... Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi Delicate lucruri vechi de Paul Zarifopol Notă despre romanul domnului Ibrăileanu [1] Un fin studiu moldovenesc, alcătuit din nuanțe savant șterse. Ni se arată întâmplările curioase ale unor suflete ce au fost și care, cât au fost, stăteau învăluite sub rafinate țesuturi de susceptibilitate, orgoliu, dominare de sine, discreție și politețe. Am numit curioase întâmplările acelor suflete: cuvântul l-am luat din însăși cartea dlui Ibrăileanu. Când, la despărțirea finală, femeia întreabă pe adoratorul care, cu nici un chip, nu a vrut să i se mărturisească de ce natură e sentimentul lui pentru ea, bărbatul răspunde: e un sentiment foarte curios. Femeia încheie, firește, aproape ofensată: Adică bun de pus la muzeu. Adevărat, jurnalul doctorului Emil Codrescu dă impresia delicată a unui capitol de arheologie sufletească. De optzeci de ani viața societății românești curge în prestissimo. Totul în ea se învechește cu o iuțeală straniu distrugătoare de valori. Iar Moldova a rămas până azi, poate numai până ieri, provincia conservării elegante. Sfioasele umbre ce joacă în romanul acesta ne apar desigur familiare nouă, moldovenilor; ne apar însă ca amintiri de demult, tot așa cum de demult ne sună ... Alexandru Macedonski - Geniurilor Alexandru Macedonski - Geniurilor Geniurilor de Alexandru Macedonski Buffon laisse gronder l'envie, C'est l'hommage de sa terreur. Que peut sur l'Ă©clat de ta vie Son obscure et lâche fureur!... (LEBRUN) Invidia neagră în van se tot luptă C-o inimă vilă, perfidă, conruptă. Să sfarme aceea ce voi ați creat, Căci Iadul la ceruri s-atingă nu poate Și-n sumbru-ntuneric Satana să-noate Mereu e forțat! În van contra voastră pigmeii cutează Să-și verse veninul de care turbează, Pigmeii ce-n lume nici urmă nu las'!... Ei vor ca să zboare cu aripi de ceară Și lesne le-nmoaie lumina solară Spre soare-nainte de-a face un pas! Audacie mare pe dânșii-i domnește Când micul lor suflet amar vă hulește!... Triumful lor însă e-n veci momentan! Byron n-a fost oare, chiar el, a lor pradă? Și-ndată pigmeii putură să vadă Că luptă în van! O! Geniuri! vouă această cântare Închin, căci voi singuri fuserăți în stare Invidia oarbă a nesocoti, Urmând înainte pe calea frumoasă Atâta de dulce ș-atât de spinoasă Ce-atâția cutează a disprețui! ... Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Represiune pentru represiune de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 5 [22], 7 noiem. 1910. p. 65—67. Sunt cîțiva ani acuma de cînd colaborez la "Viața românească", unde am fost ospitalizat cu drag și am scris necenzurat de nimeni, decît o singură dată, cînd A. Mirea s-a apucat să parafrazeze un mesaj regal, în care se vorbea, ca totdeauna, de marile reforme ce aveau să se întindă peste țară ca o binecuvîntare. Aceasta este dar proba cea mai evidentă că doctrina poporanistă a d-lui Stere și a tovarășilor dumnealui nu era impusă nici unui competiționar la coloanele sus-zisei reviste. Apoi, a face artă după un anumit calapod și pentru un anumit scop ar fi monstruos, și diverșii scriitori care scriu astăzi, dacă ar fi făcut așa, ar fi fost, desigur, cu neputință să fie grupați. De altfel, un grup omogen și statornic, în afară de cei ce țin rubrici speciale, adică omogenitate anonimă, nu a fost niciodată. Scriitorii s-au perindat la întîmplare, au apărut și au dispărut la intervale, aducînd fiecare tributul fanteziei și muncii lui, după ... Iancu Văcărescu - Buna vestire Iancu Văcărescu - Buna vestire Buna vestire de Iancu Văcărescu Îmbărbătați-vă, români! Vă îndreptați greșala, Acestor Table voi urmați și lepădați sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveți și-întreaga moștenire De nume, fapte de români și a Patriei iubire. Oricare om veți auzi, ce către voi vorbește Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea nobil este orice rang de orice stăpânire, Dar toți românii sunt datori nobili a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte sunt greșeli vedeți în istorie, De nedreptate vă feriți, de lene, de mândrie, Pravili temeinice clădiți, fiți Bruți spre a le ține, Ciceroni și Coriolani având, păstrați-i bine. Voi duh aveți curând să fiți orice, puind silință, D-ostași, plugași și învățați acum e trebuință, Trei căpetenii d-aste stări ținând oblăduirea. Pre toți ca mădulari d-un trup să-i poarte-n veci unirea, Ostașu făr' a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și- ... Ion Heliade Rădulescu - Dulcamara Ion Heliade Rădulescu - Dulcamara Dulcamara de Ion Heliade Rădulescu E bun de orice rău Arcanul, leacul meu, Licoarea extrafină, Ambrozia divină: Lixirul eminent, Lixir omnipotent! Cum bei, îți ia cu mâna, Căci el este fântâna, Sorgintea ș-a vieții, Sorgintea tinereții. Ș-apoi... ș-a frumuseții... Compratelo, compratelo, Că, iată-mă, mă duc. E bun de orice rău Arcanul leacul meu: Și friguri, Și lângoare, Și tifos, Și holeră, Și oftică, Și ciumă, Cum bei, îți ia cu mâna. Lepră, Chelie, Virus Și râie, Scrofuli, Rahit, Spasme Și asme, Revme, Podalgă, Lovă, Scorbut, Toate le spală. Toate le stinge: Marea virtute-a leacului meu. Cum bei, îți ia cu mâna, Căci el este fântâna... Toate le spală, Toate le stinge: Și bătrânețea, Și gârbovia, Și căruntețea, Și chiar orbia, Și zbârcitura, Și știrbitura, Și ignoranța, Și nebunia! O, mare virtute-a leacului meu! Părul negrește, Pielea albește Și rumenește!... Dinții... -ntărește. Dă și avere, Oricât ai cere, Chiverniseală Fără tocmeală; Pe șarlatanul Face om mare, Pe calpuzanul -- Om de onoare, Pe ucigașul -- Diregător, Pe fur de frunte -- Judecător. Pe sceleratul Reîntregește, Pe cotoroanța Întinerește!... Glorie mare Leacului meu!!! Cum bei, îți ... Ion Luca Caragiale - Da... nebun! Ion Luca Caragiale - Da... nebun! Da... nebun! de Ion Luca Caragiale Desprețuiesc onori, avere; De slavă m-am hrănit destul! Alt orizont privirea-mi cere: De-așa nimicuri sunt sătul! Să nu-mi azvârle-atotputinții Nici o favoare... Nu! n-o vreu! Am o comoară-n fundul minții; De-ajuns îmi sunt acuma eu! Trec astăzi ignorat prin lume, Dar, trainic, las în viitor Un semn, o glorie, unnume Acestui imbecil popor! Să lingușesc telurici patemi? Reptilă eu?... Prea mândru sunt!… Apollo calea demnă-arate-mi Pe-acest tâmpit, senil pământ. Mulțime brută și ingrată! Cu-a mea cântare nu putui În viață-mi să te mișc o dată... Și-odat'... o să-mi ridici statui. “A! ești nebun!â€� mi-au zis mișeii. “Da, sunt nebun!â€� răspuns-am eu… Ca voi strigau și fariseii Crucificând un Dumnezeu! Tenebre fără fund mă-nghită, De-oi face din divina harfă O palidă prostituată Și din cântarea mea o marfă! Pe coardele acestei lire, Voi întona un cânt sublim: Poet sunt! nu voi umilire... Poeții... nu ne Ion Luca Caragiale - Versuri Versuri de Ion Luca Caragiale Amicului C. D. Ce-mi spui de poezie, d-acea chimeră tristă, Când lumea d-astăzi, rece și materialistă, Își râde de chimere și de puterea lor? Credințele d-acuma condamnă poezia Ca rătăcirea, crima, păcatul, erezia Ce merită să poarte disprețul tuturor. Ascultă-mă și crede: de vei simți vrodată Că pieptul tău nutrește scânteia cea sacrată, Să știi că mizerabil vei trece pe pământ; În timpurile noastre, decât să cânți, mai bine De pietre sparge-ți lira ș-apoi sufocă-n tine Fugoasa-ți inspirare și-al tău nebun avânt. De-acum, stăi noaptea singur, citește, studiază, Și de veghiare palid, mereu, mereu veghează, Plecat pe cărți bătrâne consumă-ți anii toți, Sacrifică-ți vederea, cătând fără-ncetare Ca să găsești ideea funestă pentru care S-alerge-n valuri sute de mii de sacerdoți; Obiectul ei să fie, desigur, omenirea, Iar scopul, abrutirea, mizeria, tâmpirea! — Acolo sacerdoții cu toți vor aținti. — Ideea ta pământul în lung și-n lat să-ncingă, Prin vorbă sau prin spadă, cu-ncetul ea s-atingă Și polul miazănoapte și polul miazăzi. Sau, nu! Muncește-ți mintea, gândește-te, combină, Inventă- ... ... în zadar; O inimă în jale e slabă și bolnavă. Iluzii? Speranțe? Simțire? Ideal? Viața - cel mai comic, obscen și trist spital? Femeile? Prieteni? Amorul brut și had? Sunt basme de romantici - Realitatea goală Mă ține și acum ca să-i urmez la școală Și-nvăț mereu într-înse să sufar ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni La casa de nebuni de Bogdan Petriceicu Hasdeu Revista nouă , an. II, nr. 8, august și septembrie 1839. Tăcând, c-un, semn opresc trăsura: Tăcut mă sui. Alt semn mai fac, Plecăm făr-a deschide gura. Birjarul, eu și caii tac. Căci dobitoacelor cu minte Degeaba le mai ții un spici, Când ele fără de cuvinte Pricep mai repede un bici. Vreau să vorbesc, dar cu nebunii În falansteru-n care unii Sunt mari poeți și mari tribuni. Deci: hai la casa de nebuni! Îmi iese doftorul.—Dă-mi pace! Cu cei mintoși eu n-am ce face, Ș-aș vrea pe toți să-i pot uita: Venit-am nu la dumneata... În jurul meu se-ntinde un petec de grădină Cu flori și pomi, amestec de umbră și lumină; Iar printre ele falnici, încet, nepăsători Pășesc, albind ca spectri, superbii visători. În fund, tot alb ca dânșii, salcâmul înflorește Nebun și el, mirosu-i în vânt îl risipește. Jos la tulpina-i largă, sub desu-i coveltir, Stă neclintit un tânăr c-o față de martir. Privire mai senină și mai pătrunzătoare, Mai multă bunătate pe-o buză ... ... excesive la care a ajuns de pe urma ocupațiilor ce le avea în consiliul comunal, este silit să mestece, mai toată ziua, celuloid brut, pe care apoi îl dă afară, fărâmițit și insalivat, asupra unicului său copil, gras, blazat și în etate de patru ani, numit Bufty... Micul băiat ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRUTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru BRUT. BRÚTĂ , brute , s . f . Om foarte BRUTĂRÍE , brutării , ( 2 ) s . f . 1. Meseria de brutar . 2. Clădire în care se fabrică sau se vinde pâine ; jimblărie . - Brutar + suf . - BRUTĂREÁSĂ , brutărese , s . f . Femeie care fabrică sau vinde pâine ; soția brutarului ; jimblăreasă . - Brutar + suf . - ABRUTIZÁ , abrutizez , vb . I . Tranz . și refl . A face să - și piardă sau a - și pierde însușirile morale , specific umane ; a deveni sau a face să devină insensibil , asemănător cu un animal , cu o brută ; a ( se ) îndobitoci , a ( se ) dezumaniza . - După fr . ... afina ; afinaj . 1. Proces de îndepărtare a impuritățiilor dintr - un metal sau dintr - un aliaj . 2. Operație de purificare a zahărului brut , premergătoare decolorării și rafinării . 3. Eliminarea completă a gazelor produse în topitura de sticlă pentru a se realiza omogenizarea acesteia . - V ... ... BORT s . n . Diamant brut ... BRUTÁR , brutari , s . m . Persoană care fabrică sau vinde pâine ; jimblar . - Brut ... Chim . ) A mări conținutul procentual al unui component într - o soluție sau într - un amestec . 5. Tranz . A separa dintr - un minereu brut ... Care n - a fost ( suficient ) supus acțiunii focului ; nefiert , nefript , necopt ( suficient ) . 2. ( Despre fructe ) Neajuns la maturitate ; verde . 3. ( Despre unele materiale ) Brut , neprelucrat . II. Fig . 1. ( Despre ființe și manifestările lor ) Care simte plăcere când vede pe altul suferind ; neomenos , nemilos . 2. Violent , sângeros , intens . Luptă crudă ... DEGROȘÁ , degroșéz , vb . I . Tranz . A efectua operația de prelucrare prin așchiere a unei piese brute , spre a o aduce la dimensiunile apropiate de cele Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||