Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNVELIT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentru ÎNVELIT.
... ÎNVELÍRE , înveliri , s . f . Acțiunea de a ( se ) înveli ; învelit ^1 . - V. înveli
... ÎNVELÍȘ , învelișuri , s . n . 1. Obiect care servește la învelit ; învelitoare . 2. Stratul exterior al unui obiect , al unui organism etc . - Înveli
ÎMBRĂCĂMÍNTE s . f . 1. Totalitatea obiectelor care îmbracă corpul omenesc ( exceptând încălțămintea ) ; veșminte , haine , straie . 2. Hârtie , material plastic etc . cu care sunt învelite copertele unui caiet , ale unei cărți etc . 3. Strat de material cu care se acoperă o piesă sau o construcție pentru a o izola , pentru a o proteja etc . [ Gen . : îmbrăcămintei ] - Îmbrăca + suf . -
... veșminte . 2. A - și procura sau a procura cuiva hainele trebuincioase . 3. A ( se ) acoperi , a ( se ) înveli
... ÎNVĂLUÍ , înv ? lui , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) acoperi cu un văl , cu o învelitoare ; a ( se ) înveli , a ( se ) înfășura . 2. Tranz . A înconjura , a încercui o unitate inamică . [ Prez . ind . și : învăluiésc ] - În + val + suf ...
ÎNVĂLUÍT , - Ă , învăluiți , - te , adj . 1. Înfășurat , învelit ^2 , acoperit ; fig . ( despre voci , sunete etc . ) voalat . 2. Încercuit , înconjurat ,
ÎNVĂLUITÓR , - OÁRE , învăluitori , - oare , adj . 1. Care înfășoară , învelește , acoperă ; care cuprinde , care înconjură din toate părțile . 2. ( Mil . ) Care încercuiește , care împresoară inamicul . [ Pr . : - lu - i - ] - Învălui + suf . -
ÎNVĂSCÚT , - Ă , învăscuți , - te , adj . ( Înv . ) Care este îmbrăcat , acoperit , înfășurat , învelit . - V.
ÎNVELÍ , învelesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) acoperi cu ceva , a ( se ) înfășura în ceva . 2. Tranz . A înfășura urzeala pe sulul dinapoi al
ÎNVELITOÁRE , învelitori , s . f . Ceea ce servește la învelit ;