Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPRUMUTA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 29 pentru ÎMPRUMUTA.

ESPERANTO

ESPERÁNTO s . n . Limbă artificială , formată din elemente de vocabular și de gramatică împrumutate din cele mai răspândite limbi europene , creată cu scopul de a deveni limbă

 

FRANȚUZISM

FRANȚUZÍSM , franțuzisme , s . n . Cuvânt , expresie împrumutate din limba franceză de o altă limbă și neasimilate de aceasta . - Franțuz + suf . -

 

GERMANISM

GERMANÍSM , germanisme , s . n . Cuvânt , construcție etc . specifice limbii germane , împrumutate de o altă limbă fără să fie asimilate de

 

GRECISM

GRECÍSM , grecisme , s . n . Cuvânt , expresie sau construcție care au fost împrumutate din limba greacă , fără a fi fost

 

ILOT

ILÓT , iloți , s . m . 1. ( În vechea Spartă ) Persoană care nu avea nici un fel de drepturi cetățenești , cu o situație socială intermediară între omul liber și sclav , aparținând statului și putând fi împrumutată proprietarilor de pământ . 2. ( Rar ) Om degradat ,

 

ITALIENISM

ITALIENÍSM , italienisme , ( 1 ) s . n . 1. Element de jargon împrumutat ( fără necesitate ) din limba italiană . 2. Curent lingvistic din sec . XIX care urmărea să apropie prin mijloace artificiale limba română de italiană . [ Pr . : - li -

 

LATINISM

LATINÍSM , latinisme , ( 1 ) s . n . 1. Cuvânt , formă sau construcție sintactică împrumutate ( fără necesitate ) din limba latină ( și neasimilate încă în limba care a făcut împrumutul ) . 2. Curent apărut în lingvistica și în filologia românească din sec . XIX , care , pentru a demonstra caracterul latin al limbii române , a încercat să elimine din ea cuvintele de alte origini și să modifice astfel forma celor latine , încât să le apropie cât mai mult de forma originară ; a contribuit la generalizarea scrierii cu caractere latine și a adus noi argumente în sprijinul originii latine a limbii

 

MAGHIARISM

MAGHIARÍSM , maghiarisme , s . n . Termen , expresie , construcție proprie limbii maghiare , împrumutată ( fără necesitate ) de altă limbă și fără a se fi adaptat la sistemul acesteia . - Maghiar + suf . -

 

NEOLOGIC

NEOLÓGIC , - Ă , neologici , - ce , adj . ( Despre cuvinte , expresii ) Care a fost împrumutat recent dintr - o limbă străină ; care constituie o formație lingvistică nouă ; propriu neologismelor ; neologistic . Formație neologică . [ Pr . : ne -

 

NEOLOGISM

NEOLOGÍSM , neologisme , s . n . Cuvânt împrumutat de curând din altă limbă sau creat recent într - o limbă prin mijloace proprii . [ Pr . : ne -

 

OBLIGAȚIE

OBLIGÁȚIE , obligații , s . f . 1. Datorie , sarcină , îndatorire . 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane , care le sunt îndatorate , să dea , să facă sau să nu facă ceva . 3. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor și - i dă dreptul de a primi , pentru suma împrumutată , un anumit venit fix sub formă de dobândă . [ Var . : obligațiúne s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>