Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZORIENTAT
Rezultatele 11 - 17 din aproximativ 17 pentru DEZORIENTAT.
... DESCUMPĂNÍ , descumpănesc , vb . IV . Tranz . A face pe cineva să - și piardă echilibrul sufletesc ; a dezorienta
DESCUMPĂNÍT , - Ă , descumpăniți , - te , adj . Care și - a pierdut , și - a zdruncinat echilibrul sufletesc ; dezorientat , dezechilibrat . - V.
NĂÚC , - Ă , năuci , - ce , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Amețit , buimăcit ( din cauza unei emoții puternice , a unei dureri , a unui zgomot etc . ) ; dezorientat , zăpăcit , buimac , uluit , năucit . 2. ( Înv . și pop . ) Nătâng ( 1 ) , prost ,
NĂUCÍT , - Ă , năuciți , - te , adj . Amețit , buimăcit ; dezorientat , zăpăcit , uluit , perplex ; năuc ( 1 ) . [ Pr . : nâ - u - ] - V.
NEORIENTÁT , - Ă , neorientați , - te , adj . Care nu cunoaște locul unde se află , care nu știe în ce direcție trebuie să se îndrepte , dezorientat ; p . ext . neinformat , nelămurit . [ Pr . : ne - o - ri - en - tat ] - Ne - +
PERPLÉX , - Ă , perplecși , - xe , adj . ( Despre oameni ) Surprins , uimit , uluit ( și nedumerit ) ; încurcat , dezorientat , năuc .
RĂTĂCÍT , - Ă , rătăciți , - te , adj . 1. Care a greșit drumul sau a pierdut direcția ; dezorientat . 2. Care s - a pierdut , s - a înstrăinat de ai săi ;