Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEZORIENTAT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru DEZORIENTAT.
DEZORIENTÁ , dezorientez , vb . I . Tranz . și refl . A face pe cineva să piardă sau a - și pierde simțul orientării , drumul pe care urma să meargă
... DEZORIENTÁRE , dezorientări , s . f . Faptul de a fi dezorientat , starea celui dezorientat ; nesiguranță , șovăială ; descumpănire . [ Pr . : - ri - en - ] - V. dezorienta
ÎNVĂLMĂȘÍT , - Ă , învălmășiți , - te , adj . 1. Aruncat de - a valma , în dezordine , îngrămădit , îmbulzit . 2. Fig . Zăpăcit , încurcat , tulburat ; dezorientat , confuz . [ Var . : învălmășát , - ă
... cu totul , a întoarce pe dos , a pune în dezordine ; a zăpăci , a tulbura , a dezorienta
... DEBUSOLÁ , debusolez , vb . I . Tranz . ( Franțuzism ) A dezorienta
DEBUSOLÁT , - Ă , debusolați , - te , adj . Dezorientat . - V.
DECONCERTÁT , - Ă , deconcertați , - te , adj . ( Franțuzism ) Tulburat , dezorientat , năucit . - V.
... pe cineva să se încurce , să se zăpăcească , astfel încât să nu mai știe ce să facă sau încotro să o apuce ; a dezorienta
DERUTÁT , - Ă , derutați , - te , adj . Încurcat , zăpăcit , dezorientat . - V.
... DESCUMPĂNÍ , descumpănesc , vb . IV . Tranz . A face pe cineva să - și piardă echilibrul sufletesc ; a dezorienta