Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARCURGE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 41 pentru PARCURGE.
... mosor , pe o țeavă etc . sau de pe un fus într - un scul ori a face firele scul . 2. Fig . A parcurge
... a zugrăvi pe cineva sau ceva . 2. A trasa o linie curbă , un arc sau un arc de cerc . 3. A parcurge
ELECTROCINÉTIC , - Ă , electrocinetici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție . 2. Adj . Care se referă la electrocinetică ( 1 ) , care aparține
ELECTRODINÁMIC , - Ă , electrodinamici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Referitor la stările și la fenomenele legate de prezența câmpului electromagnetic variabil în timp ; referitor la acțiunile care se exercită între conductoarele parcurse de curenții electrici ; care aparține acestor stări , fenomene și acțiuni . 2. S . f . Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul proprietăților electrice și magnetice ale
ETÁPĂ , etape , s . f . 1. Interval de timp , stadiu în dezvoltarea unui proces , caracterizat , de obicei , prin evenimente importante ; fază . 2. Distanță străbătută de o unitate în marș în curs de 24 de ore . 3. Porțiune determinată dintr - o competiție sportivă de mare fond , care trebuie parcursă fără
FÍNIȘ , finișuri , s . n . Parte finală a unei curse sportive , parcursă cu efort maxim în vederea obținerii unei performanțe cât mai
FULÉU , fulee , s . n . 1. Alergare în pas mare , mâinile mișcându - se în ritmul picioarelor . 2. Distanța parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou , marcată de două urme succesive ale aceluiași
GLISÁDĂ , glisade , s . f . Zbor în care un avion înaintează înclinat pe o aripă , astfel încât să se apropie de sol parcurgând o distanță cât mai
ITINERÁR , itinerare , s . n . Drum pe care se desfășoară o călătorie , cu indicarea localităților parcurse ;
LOCH , lochuri , s . n . Instrument cu care se măsoară distanța parcursă de o navă și viteza de deplasare a acesteia . [ Pr . :
... VI. 1. ( Construit cu pronumele " o " , cu valoare neutră ) A pleca , a porni . 2. A merge , a parcurge