A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : etimologic

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru DESCRIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 132 pentru DESCRIE.

George Coșbuc - Atque nos!

... Cică-a fost, ce-a fost odată, cică-a fost un împărat. Oh, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie Singur el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris ... i profețită prin eterne urzitoare, N-au murit Lachesis, Clotos, Atropos n-a murit oare?... Ah, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie Singur el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris ...

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ...

Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei

... și starea sufletească. Luați Satira a IV-a a lui Eminescu și veți vedea că la început, unde ni se descrie o seară admirabilă, liniștită, ritmul e și el lin; mai apoi, când ni se descriu convorbirile amoroase și pătimașe, ritmul e și el repede, neînfrânat ...

Grigore Alexandrescu - O nuntă

Grigore Alexandrescu - O nuntă O nuntă de Grigore Alexandrescu Sunt câțiva ani de când pentru păcatele mele mă aflam înrolat sub steagurile armiei noastre. Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat a apăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării și vizitarea numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea n-a fost în ispită a se mânji de sânge. Dacă vrăjmașii țării ar fi știut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ostășesc face pe om răbdător și exact. Când ai petrecut câtva sub pământ în bordeie afumate sau în colibe bătute de valuri, spulberate de vânturi, varietatea vremilor și schimbările soartei nu te sperie lesne. Apoi câte relații prietenești, câte dulci suvenire sunt rezultatul acestei vieți! Dar iată cuvinte de prisos când este vorba de niște obiceiuri țărănești ce am avut prilej ...

Mihai Eminescu - Pustnicul (Eminescu)

... acum ea mă scăpă pe mine Să zugrăvesc terestrele comori, Acele dulci, frumoase, june-scule Cu minți deșerte și cu inimi nule. La ce-aș descrie gingașa cochetă, Ce-abia trecută de-optsprezece ani, Priviri trimite, timide, șirete, Când unui tont, ce o privea avan, Când unui ghiuj, cu mintea căpietă ...

Titu Maiorescu - Poeți și critici

... au intrat, ci se răsfrâng în prisma cu care l-a înzestrat natura și ies numai cu această răsfrângere și colaborare individuală. Altfel descrie lumea Goethe, altfel o descrie Heine, altfel Leopardi, altfel Victor Hugo, deși cu toții au primit impresii de la aceeaș lume. Voltaire a fost foarte capabil de a ...

Alecu Donici - Autorul și hoțul

Alecu Donici - Autorul şi hoţul Autorul și hoțul de Alecu Donici În întunericul lăcașului de umbre, În tartarul cumplit Unde de grozăvii trist sufletu-ți se umple Și unde merge omul de fapte osândit, Sosiră totodată La aspra judecată Un hoț răutățit, În sânge încruntat Care au și murit, Pe viață spânzurat, Și un autor vestit, Puternic în condei, Care au dezvelit Mult slobode idei, Ce-ntocmai ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult primejdios. Orânduielile la iad sunt cu grăbire, Nu este ca la noi zadară prelungire Și hotărârile se dau într-un minut. Fără zăbavă dar, Pe două strașnice grătare de metal S-au pus două căldări, cu smoală s-au umplut Și bieții vinovați în ele au intrat. Dar sub tălhari au pus un munte-ntreg de brad, La care singură Alecto** foc au dat, Stârnind o flacără atâta de grozavă, Cât bolțile la iad Mai toate au crăpat; Iar către autor părea asprime slabă. Sub el la început Ardea un focușor abia-abia văzut, El însă ne-ncetat mai rău se aprindea. Trecură zile, ani și sub tâlhari de mult Cenușă s-au făcut, Iar focul sub autor necontenit ardea. ...

Andrei Mureșanu - Simpatie la Viena

Andrei Mureşanu - Simpatie la Viena Simpatie la Viena de Andrei Mureșanu Spune-mi, mamă, ce să fie, Ce mă trage-așa cumplit, Cât abea aștept să vie, Ceasul care e menit, Ca să-mi treacă pe-nainte În pas bine regulat Cavalerul cel cuminte De ostași încunjurat. Ah, mamă, sunt vulnerată D-o săgeată care-n veac Va sta-n inimă vibrată, Și s-o vindec nu am leac. Mă usc, mamă, pe picioare, De mă culc, de stau sau șed, Nicăiri n-aflu răcoare Ceas bun, sau minut nu văd. Ce te prinde dar mirare, Măiculiță, când mă vezi, Că mă scol de la mâncare Numai ca să mă așez Vizavi cu-a lui ședere Ochii mei în ochii lui, Să-l descriu după plăcere, Când altă scăpare nu-i. De mă duc la promenadă, Ochii-mi zboară-n sus și-n jos, La surori fac semn să șadă, Și-ntorcându-mă dau dos, Fac pasuri înduplecate Cu scop ca să-l întâlnesc, De-aș merge chiar și-n cetate P-acela care-l doresc. Bate ora, una, două, Bate, c-încă n-a sosit; Bate două peste nouă Aud marșul, a ...

Constantin Stamati - Mascurii în vie

Constantin Stamati - Mascurii în vie Mascurii în vie de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Că niște porci stricători într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se-mbătase, Și pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii, ce nimic nu cruță, Sta grohăind, între dânșii zicând: “Cum se fudulește Ceastă vie roditoare și cum de frumos rodește, Și cum strugurii pe dânsa stau bour și se gurguță! Nu cumva gândește, oare, Că sub a ei frunze late Să se umbrească poate Vreun crai sau herțog mare, Și să bea al ei nectar? Dar noi să o umilim, Să o pedepsim amar: La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o ...

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu

... de premiat volumul lui Pergaud nu poate fi asemănat nici pe departe cu acela al lui Gîrleanu. Unul pune cinci zeci de pagini ca să descrie mișcătoarea dramă a unei vulpi și celălalt e în stare să concentreze un elefant în trei cuvinte. Cel dintîi nu ne face grație ...

Duiliu Zamfirescu - Seara de toamnă

... A nopților fermecătoare Doamnă. Pe câmpul veșted tainic ea-mprăștie Strălucitoarea-i negură albastră, O, Doamne sfânt! Ce pană mult măiastră Atâta farmec ar putea descrie! Stropit cu lacrimi pare-acum boschetul. În umbra lui mă simt prins de tristețe: Există oare-atâta frumusețe În fire, — așa cum o simți ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESCRIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru DESCRIE.

DESCRIERE

... DESCRÍERE , descrieri , s . f . Acțiunea de a descrie și rezultatul ei . V. descrie

PARABOLOID

... m . ( Mat . ) 1. Suprafață descrisă de o parabolă ^1 care se deplasează astfel încât planul ei rămâne mereu paralel cu el însuși , iar vârful ei descrie

STATISTIC

... diverse fenomene ( izolate sau generale ) ; numărătoare . 2. Culegere , prelucrare și valorificare a unor date legate de fenomene generale . 3. Știință care culege , sintetizează , descrie și interpretează date referitoare la fenomene generale . 4. Teorie fizică ce urmărește și descrie

ȘERPUITOR

... ȘERPUITÓR , - - OÁRE , șerpuitori , - oare , adj . Care șerpuiește ; care descrie

ALB

ALB , - Ă , albi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Care are culoarea zăpezii , a laptelui ; ( despre culori ) ca zăpada , ca laptele . 2. Incolor , transparent . 3. Fig . Limpede , luminos . 4. Fig . Nevinovat , curat , pur , candid . 5. ( Despre versuri ) Fără rimă . II. S . m . Denumire dată , după revoluția franceză , contrarevoluționarilor și conservatorilor . III. S . n . 1. Culoare obținută prin suprapunerea luminii zilei ; culoarea descrisă mai sus . 2. Obiect , substanță etc . de culoare albă ( I 1 ) . ( Pop . ) Albul ochiului = sclerotică . Alb de plumb = carbonat bazic de plumb , folosit în industria vopselelor ; ceruză . Alb de zinc = oxid de zinc ( folosit în vopsitorie ) . Alb de titan = bioxid de titan . IV. S . m . Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă ( I 1 ) cu prolificitate și precocitate ridicate , crescute pentru producția de carne . Alb de Banat . Alb ucrainean de stepă . V. S . f . pl . art . Nume dat pieselor albe ( I 1 ) la unele jocuri distractive sau de

ALBASTRU

ALBÁSTRU , - Ă , albaștri , - stre , adj . , s . n . 1. Adj . Care are culoarea cerului senin . 2. S . n . Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii , situată între verde și indigo ; culoarea descrisă mai sus ; albăstreală ,

ANECDOTĂ

ANECDÓTĂ , anecdote , s . f . 1. Istorioară cu poantă hazlie . 2. Întâmplările descrise într - o operă literară ; intrigă , scenariu , acțiune

APSIDĂ

... APSÍDĂ apside , s . f . Fiecare din cele două puncte extreme ale axei mari a orbitei pe care un corp ceresc o descrie

AUTOCRAȚIE

AUTOCRAȚÍE , autocrații , ( 2 ) s . f . 1. Formă de guvernare în care întreaga putere a statului e concentrată în mâna unei singure persoane ; tiranie , absolutism . 2. Stat care are forma de guvernare descrisă mai sus . [ Pr . : a -

CÂNTA

... A scrie versuri în cinstea cuiva sau a ceva , a elogia ( în versuri ) pe cineva sau ceva ; a descrie

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...