Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROMÂNĂ
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 116 pentru ROMÂNĂ.
SÚLGIU , sulgiuri , s . n . Dare percepută în evul mediu , în țările române , pentru vitele sau oile tăiate ori pentru vacile cu lapte . - Et .
SURGÚCI , surguciuri , ( 1 ) s . n . , surguci , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Panaș din pene ( de struț ) împodobit cu pene scumpe , purtat la turban sau la ișlic de sultani , de înalți demnitari turci sau de unii domni români . 2. S . m . Plantă erbacee cu frunzele divizate în numeroase segmente liniare și cu florile albăstrui - violete , roz , albe sau pestrițe , cultivată ca plantă ornamentală ( Consolida
T s . m . invar . A douăzeci și patra literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană oclusivă dentală surdă ( 2 ) ) . [ Pr . :
... TABLÁ - BAȘÁ - BAȘÁ s . m . invar . ( Înv . ) Cal de paradă pe care sultanul îl dădea în dar unui domnitor român
TÁLER^2 , taleri , s . m . Monedă de argint ( austriacă ) care a circulat în trecut și în țările române . TÁLER^1 , talere , s . n . 1. Vas plat de lemn , de pământ ars , de metal , din care se mănâncă ; talger , farfurie . 2. Fiecare dintre cele două discuri sau vase ale unei balanțe , în care se pun fie obiectele de cântărit , fie greutățile ; tas . 3. Fiecare dintre cele două discuri de alamă ușor concave , folosite în fanfară sau în orchestre , care , prin lovirea unuia de celălalt , produc un sunet puternic și metalic marcând ritmul sau cadența ; talger . 4. Piesă subțire de metal , de lemn etc . , de formă plată și aproximativ rotundă , cu gura foarte largă și cu marginile drepte sau răsfrânte . 5. Disc de pământ ars sau de asfalt , care servește ca țintă mobilă în tirul
TESLÁR , teslari , s . m . 1. ( Reg . ) Dulgher . 2. ( La pl . ) Subalterni ai căpitanului de poduri care , în evul mediu , în țările române , aveau obligația de a le repara . - Teslă + suf . -
U ^2 interj . ( Adesea prelungit sau repetat ) 1. Exclamație care exprimă surpriza , indignarea , regretul sau care constituie o avertizare ( asupra unui pericol ) . 2. ( Însoțit de " iu " ) Strigăt ( de voie bună ) care însoțește chiuiturile . 3. Cuvânt care imită urletul unor animale ( mai ales al lupului ) . - Onomatopee . U ^1 s . m . invar . A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală închisă ^2 ( 8 ) , rotunjită ( 2 ) , din seria
ULÁN , ulani , s . m . Militar ( mercenar ) din cavaleria ușoară a armatei române și a unor armate străine din
V s . m . invar . A douăzeci și șaptea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană fricativă labiodentală sonoră ( 4 ) ) . [ Pr . :
VALÁH , - Ă , valahi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Nume dat în evul mediu românilor din stânga și din dreapta Dunării de către alte popoare . 2. Adj . Care aparține Valahiei sau valahilor ( 1 ) , privitor la Valahia sau la valahi . [ Var . : vlah , - ă s . m . și f . ,
W s . m . invar . A douăzeci și opta literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( având de obicei valoarea lui v sau a lui u semivocalic ) , care apare în neologisme internaționale precum și în nume proprii străine . [ Pr . : dublu