Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUZICAL

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 426 pentru MUZICAL.

CLAPĂ

CLÁPĂ , clape , s . f . 1. Fiecare dintre dispozitivele instrumentelor muzicale de suflat , care servesc la închiderea sau la deschiderea unor orificii prin care trece curentul de aer ce produce sunetele ; fiecare dintre elementele mobile ale claviaturii unui pian , unei orgi etc . care prin apăsarea cu degetele , declanșează mecanismul de producere a sunetelor . 2. Placă articulată care servește la închiderea sau la deschiderea unui orificiu . 3. Bucată de stofă care acoperă deschizătura buzunarului unei haine . 4. ( Rar )

 

CLARINET

... CLARINÉT , clarinete , s . n . Instrument muzical de suflat , făcut din lemn , în formă de tub lărgit la un capăt și prevăzut cu găuri laterale care se pot închide și deschide cu ...

 

CLAVECIN

... CLAVECÍN , clavecine , s . n . Vechi instrument muzical

 

CLAVICORD

... CLAVICÓRD , clavicorduri , s . n . Instrument muzical

 

COARDĂ

COÁRDĂ^2 , coarde , s . f . ( Reg . ) Spadă , sabie . [ Var . : coártă s . f . ] COÁRDĂ^1 , coarde , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . , care întins pe anumite instrumente muzicale , produce , prin vibrare , sunete ; strună . 2. Fir împletit de sfoară , păr etc . care ține întinse capetele unui arc . 3. ( Mat . ) Segment de dreaptă care unește două puncte ale unei curbe sau extremitățile unui arc de cerc . 4. Sfoară care leagă brațele ferăstrăului și care , prin răsucire cu o pană , întinde pânza metalică a uneltei . 5. ( La pl . ) Cele trei rânduri de frânghii întinse pe laturile ringului de box pentru a împiedica pe boxeri să iasă sau să cadă de pe ring . 6. Frânghie sau sfoară mai groasă de care se servesc gimnaștii pentru a executa diverse exerciții ; frânghie cu care se joacă copiii , sărind ritmic peste ea ; frânghie folosită de alpiniști în ascensiuni . 7. Ramură ( tânără și elastică ) a butucului viței de vie . 8. ( Pop . ) Vână , nerv , mușchi , tendon , ligament ( care se încordează la anumite mișcări ) . 9. Șuviță consistentă desprinsă dintr - o masă de sirop de zahăr care a fiert prea mult și este prea ...

 

COBUZ

... COBÚZ , cobuze , s . n . 1. Specie de fluier sau de caval . 2. Instrument muzical

 

COBZĂ

... CÓBZĂ , cobze , s . f . Instrument muzical

 

CODA

CODÁ^2 , codez , vb . I . Tranz . A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne , de litere sau de cifre , potrivit echivalențelor stabilite într - un cod ^2 ( 2 ) CÓDA^1 s . f . Parte finală a unei compoziții

 

COMĂ

... CÓMĂ^2 , come , s . f . 1. Cel mai mic interval muzical , greu perceptibil pentru auz ; semn folosit pentru a indica în muzica instrumentală frazarea , iar în muzica vocală locurile unde se respira . 2. ( Germanism ...

 

COMMODO

COMMÓDO adv . ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale ) Într - un tempo liniștit , ușor . - Cuv .

 

COMPOZIȚIE

COMPOZÍȚIE , compoziții , s . f . 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate ; structură , compunere , alcătuire . 2. Operă , bucată , compunere artistică , în special muzicală . 3. Felul în care sunt dispuse elementele imaginii într - un tablou , astfel încât se se echilibreze între ele . 4. Joc al unui actor care interpretează un rol bazându - se în primul rând pe trăsăturile distinctive ale personajului respectiv . 5. Exercițiu școlar constând în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar date de profesor ; compunere . 6. Aliaj de cositor cu care se căptușește suprafața unei piese metalice care freacă altă suprafață metalică , cu scopul de a micșora

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>