Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIPSIT

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 509 pentru LIPSIT.

DEZASORTA

DEZASORTÁ , dezasortéz , vb . I . Tranz . 1. A face ca magazinele să rămână lipsite de sortimente variate de mărfuri . 2. A desperechea ( 2 ) . - După fr .

 

DEZECHILIBRAT

DEZECHILIBRÁT , - Ă , dezechilibrați , - te , adj . 1. Care și - a pierdut echilibrul , care nu mai are echilibru . 2. Care este lipsit de proporție justă între diversele elemente

 

DEZMĂȚAT

DEZMĂȚÁT , - Ă , dezmățați , - te , adj . Lipsit de rușine , de bună - cuviință ; destrăbălat , desfrânat , deșănțat ,

 

DEZMOȘTENI

... DEZMOȘTENÍ , dezmoștenesc , vb . IV . Tranz . A lipsi

 

DEZMOȘTENIT

DEZMOȘTENÍT , - Ă , dezmoșteniți , - te , adj . 1. Care a fost înlăturat de la o moștenire . 2. Fig . ( Adesea substantivat ) Lipsit de bunurile , de bucuriile vieții ; care se află în stare de sărăcie , de

 

DEZNODAT

DEZNODÁT , - Ă , deznodați , - te , adj . 1. ( Despre noduri , ațe , sfori etc . ) Dezlegat , desfăcut . 2. Fig . ( Fam . ; despre corpul omului sau despre oameni ) Înalt și slab ; deșirat . 3. Fig . ( Despre gânduri , imagini , stil etc . ) Lipsit de concizie , fără șir ;

 

DEZORDONAT

DEZORDONÁT , - Ă , dezordonați , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Care nu este deprins cu ordinea ; neglijent ( în îmbrăcăminte , în modul de a - și păstra lucrurile , în muncă , în felul de viață , în gândire ) . 2. ( Despre lucruri , încăperi , locuri ) Lipsit de ordine ; care se află în

 

DICȚIONĂRAȘ

DICȚIONĂRÁȘ , dicționărașe , s . n . Diminutiv al lui dicționar ; ( depr . ) dicționar lipsit de valoare . [ Pr . : - ți - o - ] - Dicționar + suf . -

 

DICHIS

DICHÍS , dichisuri , s . n . ( Pop . și fam . ) 1. ( La pl . ; adesea fig . ) Obiecte mărunte , piese , accesorii ( lipsite de importanță ) care completează un sistem și ajută la buna lui funcționare . 2. Podoabă , găteală ,

 

DISCONTINUU

DISCONTÍNUU , - UĂ , discontinui , - ue , adj . Care este lipsit de continuitate ; intermitent . [ Pr . : - nu -

 

DISCRIMINARE

DISCRIMINÁRE , discriminări , s . f . Acțiunea de a discrimina și rezultatul ei . 1. Deosebire , distingere efectuată între mai multe elemente . 2. Politică prin care un stat sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>