Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NIVEL

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 171 pentru NIVEL.

STĂVILAR

STĂVILÁR , stăvilare , s . n . 1. Construcție de lemn , de beton sau de fier înălțată transversal pe cursul unei ape curgătoare , servind la reglarea nivelului apelor din amonte cu ajutorul stavilelor ; baraj , zăgaz , opust . 2. Fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului ( 1 ) , acționate manual sau mecanic ; stavilă . 3. Întăritură de protecție în apropierea unui pod . 4. Fig . ( Rar ) Obstacol , piedică ; împotrivire . - Stavilă + suf . -

 

STANDARD

... sunt consemnate aceste norme . 2. ( În sintagma ) Standard de viață = grad de dezvoltare a condițiilor de viață caracteristice unei persoane sau unei colectivități ; nivel

 

STAT

STAT ^3 , staturi , s . n . 1. Faptul de a sta . 2. Înălțime a corpului omenesc , statură ; p . ext . înfățișare . V. sta . STAT ^1 , state , s . n . 1. Teritoriul și populația asupra cărora își exercită autoritatea această organizație ; țară . 2. ( La pl . , în evul mediu ) . Denumire a organelor reprezentative din anumite țări . 3. ( Mil . ; în sintagma ) Stat major = organ de conducere a trupelor format din ofițeri , care funcționează pe lângă comandamentele marilor unități militare sau la nivelul întregii armate ; sediul , localul acestui organ de conducere . STAT ^2 , state , s . n . 1. Listă , tabel . 2. ( În sintagma ) Stat personal = dosar care cuprinde specificarea tuturor mutațiilor de serviciu ale unui angajat și starea lui civilă , socială etc . [ Var . : ștat s .

 

STAVILĂ

STÁVILĂ , stavile , s . f . Construcție mobilă sau parte mobilă a unei construcții , manevrată manual sau mecanic , servind pentru a regla nivelul apelor curgătoare sau pentru a îndrepta spre alt făgaș cursul unei ape ; p . restr . fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului , care , coborându - se sau ridicându - se , opresc apa sau îi dau drumul , după

 

SUBLITERAR

SUBLITERÁR , - Ă , subliterari , - e , adj . Care se situează , valoric , sub nivelul unei literaturi adevărate . - După engl .

 

SUBMERSIUNE

SUBMERSIÚNE , submersiuni , s . f . 1. Cufundare totală a unui corp sub suprafața unui lichid . 2. Adâncime la care se află cufundat un corp sub nivelul suprafeței unui lichid . 3. Metodă de irigație ( folosită mai ales în cultivarea orezului ) care constă în acoperirea solului cu un strat de apă care stagnează un timp limitat . [ Pr . : - si -

 

SUBPĂMÂNTEAN

SUBPĂMÂNTEÁN , - Ă , subpământeni , - e , adj . Care se află în pământ , sub nivelul solului ;

 

SUBSOL

SUBSÓL , subsoluri , s . n . 1. Partea de pământ aflată sub suprafața solului ; totalitatea formațiilor geologice mai vechi decât pătura actuală de sol . 2. Totalitatea încăperilor dintr - o clădire situate , total sau parțial , sub nivelul solului . 3. Loc în partea de jos a paginilor unei cărți , a unui periodic , rezervat notelor explicative ; p . ext . notă explicativă dată în acest

 

SUITOR

SUITÓR , - OÁRE , suitori , - oare , adj . , s . f . , s . m . 1. Adj . Care suie , urcă , ascendent ; spec . ( despre plante ) agățător . 2. Adj . ( Despre ritmul versurilor ) Cu intonație crescândă ; ascendent . 3. S . f . Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport . 4. S . m . ( Înv . ) Rudă în linie ascendentă . [ Pr . : su - i - ] - Sui + suf . -

 

SUSTENTAȚIE

... SUSTENTÁȚIE , sustentații , s . f . Proprietatea unui corp de a se menține la un anumit nivel

 

TAHIMETRIE

... TAHIMETRÍE , tahimetrii , s . f . Metodă de măsurare a distanțelor și a diferențelor de nivel

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>