Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EV
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 208 pentru EV.
RUBIÁ , rubiele , s . f . Numele unei monede turcești de aur , emisă spre sfârșitul evului mediu , care a circulat în țările române în prima jumătate a sec .
RUG ^2 , ruguri . s . n . Grămadă de lemne pe care se ardeau , în antichitate , jertfele sau morții și , în evul mediu , condamnații la moarte . RUG ^1 , rugi . s . m . 1. Tulpina ( târâtoare ) a unor plante . 2. Mur ^1 . 3. Măceș . 4. Compus : rug - de - munte sau rug - de - zmeură =
SĂPUNĂRÍT s . n . Dare percepută în țările românești , în evul mediu , de la cei care fabricau săpun . - Săpun + suf . -
SABÁT , sabaturi , s . n . 1. Ziua de sâmbătă la mozaici și la unii sectanți creștini , reprezentând ultima zi a săptămânii , considerată zi de sărbătoare . 2. Adunare de vrăjitoare care , după credințele evului mediu , avea loc sâmbăta , la miezul nopții , într - un loc
SARAZÍN , - Ă , sarazini , - e , s . m . și f . Nume dat , în evul mediu , musulmanilor din vestul
SARAZÍNĂ , sarazine , s . f . ( În evul mediu ) Hersă armată în partea inferioară cu colți de
SCHILÉR , schileri , s . m . Dregător domnesc , conducător al unui punct vamal ( din preajma unei ape ) în evul mediu în țările românești . - Schelă + suf . -
SCOLÁSTIC , - Ă , scolastici , - ce , adj . 1. S . f . Sistem filozofic apărut în evul mediu , care se baza pe dogmele bisericii creștine și se caracteriza prin raționamente abstracte și prin artificii logice ; p . ext . mod de gândire și de activitate intelectuală bazat pe cunoștințe formale , rupte de practică și mânuite în mod pedant . 2. Adj . Care aparține scolasticii ( 1 ) , privitor la
SCUT , scuturi , s . n . 1. Armă defensivă de metal , de piele etc . , de diverse forme și mărimi , cu care luptătorii din antichitate și din evul mediu își apărau pieptul de lovituri ; pavăză . 2. Fig . Apărare , ocrotire , sprijin . 3. ( Tehn . ) Mască sau paravan protector folosite de sudori . 4. Construcție metalică sau de lemn mobilă , folosită la susținerea peretelui și a tavanului unei galerii de mină sau la protejarea lucrărilor de săpare și de căptușire a unui tunel . 5. ( Geol . ) Regiune întinsă din cadrul unei platforme , în care apare la suprafață fundamentul platformei , format din șisturi cristaline și vechi roci magmatice . 6. Parte chitinoasă care alcătuiește epiderma sau scheletul unor viețuitoare , având rol
SCUTÉLNIC , scutelnici , s . m . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Țăran care , în schimbul unor obligații suplimentare față de domn sau de stăpânul de moșie , era scutit de plata birului domnesc . - Scuti + suf . -
SCUTIÉR , scutieri , s . m . 1. ( În evul mediu , în apusul Europei ) Tânăr nobil vasal care purta scutul ( 1 ) și celelalte arme ale cavalerului sau ale seniorului său . 2. ( Înv . ) Ostaș , luptător ( echipat cu scut ) . [ Pr . : - ti - er ] - Scut + suf . - ier ( după fr .