Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EV

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 208 pentru EV.

MEDIEVAL

MEDIEVÁL , - Ă , medievali , - e , adj . , s . f . pl . 1. Adj . Care aparține evului mediu , privitor la evul mediu , al evului mediu . 2. S . f . pl . ( Tipogr . ) Litere care imită scrierea din evul mediu . [ Pr . : - di -

 

DECIMA

DECIMÁ^2 , decimez , vb . I . Tranz . 1. ( În Roma antică și evul mediu ) A pedepsi o unitate militară , executând pe fiecare al zecelea soldat . 2. ( Despre războaie , epidemii etc . ) A omorî oameni în număr mare . DÉCIMA^1 s . f . ( În evul mediu , în Transilvania ) Dijmă plătită Bisericii catolice de către țăranii liberi , iobagi , târgoveți și micii nobili . - Cuv .

 

DELNIȚĂ

DÉLNIȚĂ , delnițe , s . f . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească ) Parte din hotarul moșiei satului care se afla în stăpânirea ereditară a unei familii de țărani ce locuiau în satul respectiv ; jirebie . 2. ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Parte dintr - o anumită subîmpărțire structurală a pământului satului . Patru delnițe de fânaț . 3. ( Înv . și reg . ) Fâșie îngustă și lungă de teren situată într - o luncă sau pe un delușor ; p . ext . moșie ,

 

GHILDĂ

GHÍLDĂ , ghilde , s . f . 1. Asociație ( 1 ) economică , politică și religioasă , constituită în apusul Europei , la începutul evului mediu . 2. Asociație de negustori ( pe bresle ) , constituită în Europa , în evul

 

NEMEȘ

NÉMEȘ , - Ă , nemeși , - e , s . m . și f . ( Adesea adjectival ) 1. Denumire dată în Moldova , în evul mediu , stăpânilor de pământ fără titluri nobiliare . 2. Denumire dată în Transilvania , în evul mediu , nobililor mici și mijlocii ; p . ext . denumire dată membrilor clasei

 

PÂRCĂLAB

PÂRCĂLÁB , pârcălabi , s . m . 1. Titlu dat în evul mediu , în țările românești , persoanelor însărcinate cu conducerea unui județ , a unui ținut , a unei cetăți , având atribuții militare , administrative și judecătorești ; persoană care purta acest titlu . 2. Administrator al satelor boierești și mănăstirești , în evul mediu ; ( mai târziu ) primar ( rural ) . 3. ( Reg . ) Comandant al unei închisori ;

 

PALADIN

PALADÍN , paladini , s . m . ( În evul mediu , în Europa apuseană ) Nobil slujitor la palatul unor regi ; p . ext . cavaler rătăcitor din evul mediu , în continuă căutare de aventuri

 

SIGNORIE

SIGNORÍE , signorii , s . f . 1. Formă de guvernământ instituită în unele orașe italiene în evul mediu târziu și în Renaștere . 2. Organ de conducere în unele orașe - republici italiene , în evul mediu , ales dintre membrii de vază ai breslelor . [ Pr . :

 

ÎMPĂMÂNTENI

ÎMPĂMÂNTENÍ , împământenesc , vb . IV . 1. Tranz . ( În evul mediu , în țările românești ) A acorda cuiva ( printr - un act domnesc ) calitatea și drepturile de

 

ÎNVESTI

ÎNVESTÍ , învestesc , vb . IV . Tranz . A acorda cuiva în mod oficial un drept , o autoritate , o demnitate , o atribuție : ( în evul mediu ) a da cuiva

 

   Următoarele >>>