Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN FAPT

 Rezultatele 1511 - 1520 din aproximativ 1909 pentru IN FAPT.

RONȚĂIALĂ

RONȚĂIÁLĂ , ronțăieli , s . f . Faptul de a ronțăi ; zgomot produs de roaderea cu dinții a unui corp tare : ronțăire , ronțăit . [ Pr . : - ță - ia - ] - Ronțăi + suf . -

 

ROPOTIRE

ROPOTÍRE , ropotiri , s . f . Faptul de a ropoti . - V.

 

ROSTIRE

ROSTÍRE , rostiri , s . f . Faptul de a rosti . - V.

 

ROTACIZARE

ROTACIZÁRE , rotacizări , s . f . Faptul de a ( se ) rotaciza ; rotacism . - V.

 

RUȘINARE

RUȘINÁRE , rușinări , s . f . Faptul de a ( se ) rușina . - V.

 

RUGINIRE

RUGINÍRE , ruginiri , s . f . Faptul de a ( se ) rugini . - V.

 

RUINĂ

RUÍNĂ , ruine , s . f . 1. ( Adesea fig . ) Ceea ce a rămas dintr - o construcție veche , dărâmată ; dărâmătură . 2. ( Rar ) Faptul de a ( se ) ruina . 3. Fig . Pierderea averii sau a sănătății ; distrugere ;

 

RUMEGA

... mesteca ceva în gură ; ( depr . ; despre oameni ) a mânca mult și încet . 3. Tranz . Fig . A medita pe îndelete asupra unui fapt

 

RUPT

RUPT ^1 s . n . 1. Faptul de a ( se ) rupe . 2. ( În loc . ) În ruptul capului = cu nici un preț ; niciodată . Cu ruptul ( sau cu rupta ) = cu ridicata ; în total . Pe rupte sau pe ruptele ( a ) = cu mare intensitate . [ Forme gramaticale : rupta , rupte ( le ) ] - V.

 

RUPTURĂ

RUPTÚRĂ , rupturi , s . f . 1. Faptul de a se rupe ; întrerupere a continuității materiei , fig . a relațiilor , a colaborării dintre oameni . 2. Loc în care un obiect este rupt ; sfâșietură , spărtură , gaură . 3. Bucată ruptă din

 

SÂCÂIALĂ

SÂCÂIÁLĂ , sâcâieli , s . f . Faptul de a sâcâi ; cicăleală . [ Pr . : - câ - ia - ] - Sâcâi + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>