|
|
||
|
Vezi și forma bază: RUPE Vezi și:RUPE, RUPTURĂ, CIOT, CIUPI, HĂBUC, PETIC, PETICI, RĂZGHINA, RUPERE, RUPTAȘ ... Mai multe din DEX...RUPT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RUPT^2, -Ă, rupți, -te, adj., s.f. I. Adj. 1. Făcut bucăți, ciopârțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ** Fig. Zdrobit, copleșit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți. ** Fig. (Despre relații prietenești, diplomatice etc.) Desfăcut, curmat, întrerupt; anulat, stricat. ** (Despre părți ale corpului) Sfărâmat; fracturat. 3. Desprins (cu forța) din loc; smuls. 4. Înstrăinat de..., izolat, îndepărtat. II. S.f. Înțelegere între contribuabili și visterie, în evul mediu, în țările române, prin care, în locul dărilor existente, se stabilea o sumă fixă, globală, plătibilă anual; p. ext. dare plătită pe baza acestei înțelegeri; ruptoare. - V. rupe.Sursa : DEX '98 RUPT^1 s.n. 1. Faptul de a (se) rupe. 2. (În loc.) În ruptul capului = cu nici un preț; niciodată. Cu ruptul (sau cu rupta) = cu ridicata; în total. Pe rupte sau pe ruptele(a) = cu mare intensitate. [Forme gramaticale: rupta, rupte(le)] - V. rupe.Sursa : DEX '98 RUPT adj. v. intermitent, întrerupt, între-tăiat, ritmic, sacadat.Sursa : sinonime RUPT adj. 1. v. frânt. 2. v. plesnit. 3. v. zdrențuit. 4. v. sfâșiat. 5. v. zdrențăros. 6. sfâșiat, spintecat, (înv.) spart. (După bătaie avea hainele \~.) 7. v. zdren-țăros. 8. v. uzat. 9. (MED.) fracturat, frânt. (Os \~; mână \~.) 10. v. extenuat.Sursa : sinonime rupt s. n. (pl. rupte în loc. pe \~)Sursa : ortografic RUP//T \~tă (\~ți, \~te) 1) și substantival v. A RUPE și A SE RUPE. * \~ de oboseală foarte ostenit. \~ de foame foarte flămând. Râde \~tul de cârpit se spune despre cel care își bate joc de defectele altuia, iar pe ale sale nu le vede. 2) Care este îndepărtat, înstrăinat. \~ de viață. /v. a rupeSursa : NODEX RUPT^1 s.n. 1. ~ ** Întrerupere, suspendare.Sursa : etimologic RUPT^1 s.n. ~ 2. (În loc.) (Nici) În ruptul capului = ~ . Cu ruptul sau cu rupta = cu ridicata, cu toptanul, cu ghiotura; ~ . Pe rupte sau pe ruptele(a) = cu mare intensitate, din răsputeri, pe brânci. Muncește pe rupte. [Forme gramaticale: ~ , ruptelea]Sursa : RUPT^2, -Ă, rupți, -te, adj., s.f. I. Adj. 1. ~ , găurit (prin întrebuințare). ** Cu carnea trupului sfâșiată; rănit. ** Fig. (Despre oameni, urmat de determinări introduse prin prep. de, arătând cauza) Zdrobit, copleșit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, ~ Lanț rupt. ** %Expr.% (Reg.) Rupt-ales = precizat, accentuat. Iar eu vă zic rupt-ales Că așa fără nici o rânduială Nu putem nici până dimineață Rămânea. ~ 3. ~; smuls, v. %cules%. Floare ruptă. ** %Expr.% Bucățică ruptă = v. %bucățică%. 4. ~ , îndepărtat; care a pierdut legătura cu....Sursa : Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RUPTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 509 pentru RUPT. ... rânduri izbite, cu vuiet de valuri se sparg. Trei zile-și țin clipele tulburi pe stemele celor doi crai. Se mișcă-n bulucuri mulțimea, se rupe și iar se-mpreună, Cad pâlcuri sub pâlcuri de-a valma, și altele proaspete vin, Iar hreamătul crește și scade, ca-n spulber ... Emil Gârleanu - Trandafirul Trandafirul de Emil Gârleanu La o margine de drum înflori un trandafir. Și a fost o minune, căci floarea trandafirului era așa de gingașă, așa de albă, că parcă de la ea se inviorase dimineața ceea de primăvară. Ș-avea crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaragdul. Iar mirosul florii se împrăștia îndată peste întreg cuprinsul câmpiei; fluturii cădeau adormiți, celelalte flori se plecară în fața adevăratei stăpâne, pe când păsările veneau din depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă și ele tulpina măiastră care își desfăcea frumusețea pentru întâia oară pe pământ. Și parcă și lui Dumnezeu îi părea acuma rău că pusese într-o floare așa de minunate însușiri, — daruri pe care nu le împărțise nici în rai. — Lucrul acesta îl șoptise o ciocârlie care, la răsăritul soarelui, ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o sămânță din fiecare floare ce creștea pe pământ, să o păstreze, Preasfântul, pentru răsad. Până la amiază trandafirul se acoperi întreg cu flori. Drumeții treceau și rămâneau locului, puneau mâinile la ochi, răsfirau nările să înghită mireasma nemaisimțită până atunci, apoi, cu priviri lacome, rupeau câte o floare; iar dacă aveau câte ceva ... Gelu Vlaşin - Exploring Exploring de Gelu Vlașin să ne iubim cu ușa deschisă cu fereastra deschisă cu șifonierul deschis cu vîrful pixului rupt cu unghiile rupte cu pijamaua arinei ruptă cu imaginea ei răsturnată cu patul răsturnat cu florile răsturnate cu viața aproape distrusă cu timpul distrus cu speranțele distruse cu mirare cu visare cu uitare să ne George Coșbuc - Cetatea Neamțului ... Nu te supăra: Tot făcurăm noi doi pacea: Ia să văd, cum e pogacea? Și apucând cu mâini grăbite, Rupt de foame ca un lup, Rupe rex, cu toții rup, Onofrei al meu, iubite, Vin la neica să te pup! Și-l pupa viteazul rigă Și-ndopa la mămăligă. Ce-a ... George Coșbuc - Coloana de atac George Coşbuc - Coloana de atac Coloana de atac de George Coșbuc Publicată în Tribuna poporului , Arad, 1900, nr. 62 (1/14 apr.) Porniserăm din văi adânci Și ne târam acum pe brânci Să nu ne prind-Osman de veste, Că năzuim la deal spre creste, Căci veste de-ar fi prins ai săi, Noi n-am mai fi ieșit din văi. Și-așa cu-ncredere vegheată Noi răsărim pe deal deodată. Ne văd păgânii, sar pe zid, Potop de foc spre noi deschid. Dar noi prin foc o rupem iute, Crezându-ne pe sub redute. Și nu eram! Vedeam de sus Că altfel e de cum ne-au spus, Că pân-acolo-i lungă cale, O râpă-n drum și-adânca vale. O clipă ca-mpietriți am stat; Maiorul însă-a și plecat Și ne-am făcut cu toții cruce: Ei, ducă-ne-n ce foc ne-o duce! La vale,-acum, pe râpi curând Un rând e mort, mai moare-un rând. Cad bombele-n pământ și scurmă Și altele mai vin pe urmă; Ca grindina și plumbii cad, Se-ntunecă și-i vai ca-n iad! Și-un plumb veni cumplit cu zborul Și fără ... ... urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgând, Oștirea română. Cu tropote roibii de spaimă pe mal Rup frâiele-n zbucium și saltă; Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltă Și cade-n mocirlă, un val după val, Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, Se-nchină prin baltă. Hassan de sub poala pădurii ... gâtul i-l bate cu pumnii-amândoi; Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi El zboară șoimește. Turbanul îi cade și-l lasă căzut; Își rupe cu mâna vestmântul Că-n largile-i haine se-mpiedică vântul Și lui i se pare că-n loc e ținut; Aleargă de groaza pieririi ... Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia ... nevastă! Casa ta-i descoperită, Mie-mi pare șindilită, Casa ta e dezvelită, Mie-mi pare poleită. Când mă uit la casa ta, Mi se rupe inima. Când îți zăresc umbletul, Rău îmi arde sufletul! IV Frunză verde de măslină, Trecui Nistrul, apă lină, Să vedem pâinea de-i bună Ca ... zi, puica mea, Cum ziceai aseară Pe din jos de moară. Cum ziceai, ziceai, Inima-mi rupeai, Mai zi încă-o dată Și mi-o rupe toată! VII Cine vede și pricepe Dragostea de unde-ncepe, Cine vede și cunoaște Dragostea de unde naște? De la gâtul cu mărgele, De la ... Vasile Alecsandri - Hora de la Plevna ... mari... Trageți hora, măi tunari! Jos în vale, pe câmpie, Basbuzuci de căsăpie Și cercheji merei cumpliți Rup cu dinții din raniți. Las' să rupă... rupe-i-aș! Trageți hora, călărași! Ziua, noaptea, glonții plouă, Tot pământu-i ud de rouă. Nu e roua din senin, Ci e sânge de creștin ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar ... Și-a întâlnit, în crețul crângurilor, vânători ce prind iepurii de coadă, în văgăunile munților, delii ce rup ursul în două, parc-ar rupe Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer ... ăsta bălan. Kira, zâmbind, răspunde: — Ăl de sus e umbra, mamă; din așa caier trag ursitorile firul vieților de nimic. — Și de se rupe firul tău, fusul cu tort cade; dar de s-ar rupe firul de umbră, cade și fusul de pe grinzi? Și văzând pe mă-sa dusă pe gânduri, se vârî sub o blană de urs și ... Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță ... și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. ― Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe de fugă. Popa-i ia prin întuneric cojo[c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de samă, ia poalele cojocului ... n-avea de unde, prea era scurt, numa' scădea* ca un dop de plută. Popa l-ar fi rupt bucăți dac-ar fi avut ce rupe, dar așa... unde lovea i se părea că nu dă-n nimica, așa de ne'nsemnat era sărmanul dascăl. Am mai putea scrie un capitol ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUPTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentru RUPT. RÚPE , rup , vb . III . 1. Tranz . A distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice ; a despărți ( intenționat ) un obiect în două sau în mai multe bucăți . 2. Tranz . A distruge un obiect prin întrebuințare . 3. Tranz . ( Adesea fig . ) A distruge un obiect prin sfărâmare , spargere etc . Apele rup stăvilarele . 4. Tranz . A sfâșia un lucru smulgând bucăți dintr - însul . 5. Tranz . A smulge . 6. Refl . și tranz . A ( se ) depărta , a ( se ) desprinde de cineva sau de ceva . Se rupseră din grămadă . 7. Tranz . Fig . A se exprima cu greu într - o limbă străină , a ști foarte puțin o limbă străină . [ Var . : ( reg . ) rúmpe vb . ... RUPTÚRĂ , rupturi , s . f . 1. Faptul de a se rupe ; întrerupere a continuității materiei , fig . a relațiilor , a colaborării dintre oameni . 2. Loc în care un obiect este rupt ... CIOT , cioturi , s . n . 1. Parte rămasă dintr - un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt . 2. Parte rămasă dintr - un picior , dintr - un braț sau ( la animale ) din coadă , după ce restul a fost tăiat , rupt . [ Var . : cioátă s . f . , ( rar ) ciótur s . n . ] - Et . ... A apuca câte puțin din ceva cu ciocul sau cu gura pentru a mânca ; a ciuguli ; ( despre oameni ) a rupe cu mâna bucățică cu bucățică din ceva ( și a mânca ) . 3. Tranz . A rupe vârful lăstarilor viței de vie sau vârful tulpinii altor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor . 4. Tranz . Fig . ( Fam . ) A - și ... ... HĂBÚC , hăbuci , s . m . A ( se ) rupe , a ( se ) face hăbuc ( i ) ( Reg . ; în expr . ) = a ( se ) rupe PÉTIC , petice , s . n . 1. Fâșie ( nu prea mare ) tăiată , ruptă sau rămasă dintr - o țesătură , dintr - o bucată de piele , dintr - o hârtie etc . ; spec . bucată dintr - un material cu care se repară , prin aplicare și coasere sau lipire , obiecte de stofă , de piele etc . rupte sau găurite . 2. Suprafață mică de teren ( cultivabil ) . 3. P . anal . Bucată , porțiune mică din ceva ( în raport cu întregul ) . Se vede ici - colo câte un petic de zăpadă . [ Var . : pétec s . ... a cârpi . 2. Tranz . și refl . ( Rar ) A face să rămână sau a rămâne numai petice ( 1 ) ; a ( se ) rupe în bucăți ; a ( se ) zdrențui 3. Tranz . A astupa gropile și spărturile unui drum cu material pietros . [ Var . : petecí vb . IV ... ... RĂZGHINÁ , răzghín , vb . I . Refl . ( Reg . ; mai ales despre animale ) A - și rupe picioarele , depărtându - le prea mult unul de altul ; p . gener . a se rupe ... RÚPERE , ruperi , s . f . Acțiunea de a ( se ) rupe și rezultatul ei . V. rupe RUPTÁȘ , ruptași , s . m . Contribuabil care , plătind darea numită ruptă , era scutit de orice bir . - Ruptă + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||