Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTITUȚIE
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 303 pentru INSTITUȚIE.
... GARÁNT , - Ă , garanți , - te , s . m . și f . Persoană sau instituție
... GÁRDĂ , gărzi , s . f . 1. Pază , supraveghere efectuată într - o unitate militară , într - o instituție civilă etc . ; ( concr . ) persoană sau grup de persoane care asigură această pază . 2. Apărătoare metalică montată între mânerul și lama unei săbii , unei spade etc ...
GARDIÁN , gardieni , s . m . Persoană însărcinată cu paza sau cu supravegherea unui local , a unei instituții , a unui oraș etc . ; paznic , strajă . [ Pr . : - di -
... există pe o întindere mare , care cuprinde o arie foarte largă sau totul . 4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr - o instituție , dintr - o întreprindere etc . Director general . GENERÁL^1 , generali , s . m . Denumire generică pentru gradele de ofițeri superioare gradului de colonel ; persoană care are un ...
GESTIONÁ , gestionez , vb . I . Tranz . A avea în gestiune bunurile , fondurile unei întreprinderi , instituții etc . [ Pr . : - ti -
GHIȘÉU , ghișee , s . n . Ferestruică ori deschizătură special amenajată în ușa sau în peretele unui birou ( 2 ) , prin care publicul poate lua contact direct cu funcționarii unei instituții . [ Var . : ( rar ) ghișét s .
GHILIMÉLE s . f . pl . Semn de punctuație în formă de două mici unghiuri sau de două mici virgule dispuse paralel , care închid între ele citate , o vorbire directă , titluri de opere ori nume de instituții , cuvinte cărora li se dă un sens ( stilistic ) special sau asupra cărora vorbitorul vrea să insiste , traducerea ori sensul unui cuvânt ; semnele citării . [ Var . : ghileméle , ( rar ) ghiliméte s . f .
GONFALONIÉR , gonfalonieri , s . m . 1. Purtătorul steagului sau insignelor unui stat , unui oraș , unei instituții în vechile republici italiene . 2. Numele unor magistrați superiori din vechile republici
GOSPODĂRÍ , gospodăresc , vb . IV . 1. Tranz . , intranz . și refl . A conduce sau a face treburile unei gospodării , ale unei instituții , organizații etc . 2. Refl . și tranz . fact . A întemeia sau a face pe cineva să - și întemeieze o gospodărie ( prin căsătorie ) ; a ( se )
GOSPODĂRÓS , - OÁSĂ , gospodăroși , - oase , adj . ( Despre oameni ) Care dovedește pricepere și manifestă interes , pasiune în conducerea unei gospodării ( personale , de stat etc . ) , a unei instituții , organizații etc . - Gospodar + suf . -
GOSPODÁR , gospodari , s . m . , adj . m . 1. S . m . Om care posedă o gospodărie . 2. S . m . , adj . m . ( Om ) care dovedește pricepere , chibzuială în conducerea unei gospodării ( personale , de stat etc . ) , a unei instituții , organizații etc . 3. S . m . ( Reg . ) Soț ( în raport cu soția sa ) . 4. S . m . ( Înv . )