Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORMAT
Rezultatele 1681 - 1690 din aproximativ 2975 pentru FORMAT.
MARABÚ s . m . I. 1. Pasăre exotică asemănătoare cu barza , cu pene albe strălucitoare ( Leptoptilus crumeniferus ) ; p . restr . pana sau penele acestei păsări , folosite ca podoabă ; p . ext . podoabă formată din diferite pene ( sau din fulgi ) de pasăre ( viu colorate ) , înșirate pe ață . 2. Fir de mătase pentru bătătură , alcătuit din mai multe fire sucite la un loc , care , prin prelucrare , au căpătat aspect de fulgi . II. 1. Membru al unui ordin religios musulman medieval din nordul Africii , care ducea viață de ascet și era venerat ca sfânt . 2. Moschee mică în care slujea un marabu ( II 1 ) . [ Var . : marabút s .
MARCHÍZĂ , marchize , s . f . I. Soție sau fiică de marchiz . II. 1. Acoperiș ( de sticlă ) prins într - o armătură de fier și așezat deasupra intrării principale a unei case în scopul protejării intrării de intemperii . 2. Încăpere cu ( acoperiș și ) pereți cu numeroase geamuri , așezată la intrarea unei case . 3. Cabină pentru mecanic la locomotivele cu aburi . III. Tip de inel de podoabă cu montură de pietre de formă
MARMÍTĂ , marmite , s . f . 1. Vas mare ( de metal ) cu două toarte și cu capac , în care se transportă mâncarea caldă . 2. Scobitură formată prin eroziune în albia unui
MASÁT , masate , s . n . ( Pop . ) Unealtă de oțel în formă de sul sau , rar , de pilă plată , întrebuințată la ascuțitul
MASELOTIÉRĂ , maselotiere , s . f . Parte superioară a lingotierei în care se formează maselota . [ Pr . : - ti -
MASÍV , - Ă , masivi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care se prezintă ca o masă unitară și compactă . 2. ( Despre ființe , construcții etc . ) Mare , solid , voluminos , greu ; p . ext . impunător , impresionant ( prin dimensiuni ) . 3. Care este sau se produce în cantități mari , pe scară întinsă ; amplu . II. S . n . 1. Unitate de relief formată dintr - un grup de munți sau de dealuri ( reunite în jurul unui vârf ) ; p . ext . munte . 2. Arboret în care coroanele arborilor se ating . 3. P . anal . Bloc de beton sau de zidărie de dimensiuni mari , de care se leagă sau care susține o
MATERIALIZÁ , materializez , vb . I . Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni material , a da sau a căpăta formă materială , a ( se ) transpune în viață ; a ( se ) concretiza . [ Pr . : - ri -
MATERIALIZÁT , - Ă , materializați , - te , adj . Care a căpătat formă materială ; concretizat . [ Pr . : - ri - a - ] - V.
MATÍȚĂ , matițe , s . f . ( Reg . ) Sac de plasă care formează partea din fund a năvodului și în care se strâng peștii prinși ;
... de maturizare ; maturare . 2. Totalitatea transformărilor fizice sau chimice pe care le suferă unele substanțe sau sisteme coloide înainte de a ajunge la forma
MAZÍL , mazili , s . m . 1. Domn sau înalt demnitar scos din funcție . 2. Mic boier sau descendent de mic boier ( fără funcție publică ) . 3. Membru al unui corp de cavalerie format din boierii scoși din funcție . 4. Persoană însărcinată cu strângerea birurilor ; vătășel în slujba boierilor , plătit din banii