|
|
||
Vezi și:MASIVITATE,
ÎNDESAT,
ÎNZIDI,
ÎNZIDIT,
ȘLIRE,
BATOLIT,
CHESON,
COMPRESOR,
CONTRAFORT,
CORNEANĂ
... Mai multe din DEX...
MASIV - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MASÍV, -Ă I. adj. 1. care constituie o masă compactă, densă. 2. solid; voluminos, mare; (p. ext.) impresionant. 3. în cantitate mare, amplu. II. s. n. 1. ansamblu de culmi muntoase și deluroase care formează o unitate de relief. 2. arboret în care coroanele arborilor se ating. * grup de păduri de același fel. 3. morman, grămadă mare. (< fr. massif, germ. Massiv)Sursa : neoficial MASÍV, -Ă, masivi, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. Care se prezintă ca o masă unitară și compactă. ** (Despre obiecte) Care este format dintr-un material compact, fără goluri; plin; p.ext. greu. 2. (Despre ființe, construcții etc.) Mare, solid, voluminos, greu; p.ext. impunător, impresionant (prin dimensiuni). 3. Care este sau se produce în cantități mari, pe scară întinsă; amplu. II. S.n. 1. Unitate de relief formată dintr-un grup de munți sau de dealuri (reunite în jurul unui vârf); p.ext. munte. 2. Arboret în care coroanele arborilor se ating. ** Grupare de arbori, de arbuşti sau de plante de același fel (făcută pentru a produce anumite efecte decorative). 3. P.anal. Bloc de beton sau de zidărie de dimensiuni mari, de care se leagă sau care susține o construcție. ** Masă mare de material solid; grămadă mare; morman. ** Partea cea mai compactă, cea mai mare, cea mai importantă dintr-un întreg. - Din fr. massif, germ. Massiv.Sursa : DEX '98 Masiv ≠ mic, miniatural, minuscul, măruntSursa : antonime MASÍV adj., s. 1. adj. compact, plin. (O bară \~.) 2. adj. v. voluminos. 3. s. v. munte.Sursa : sinonime masív adj. m., pl. masívi; f. sg. masívă, pl. masíveSursa : ortografic masív s. n., pl. masíveSursa : ortografic MASÍV^2 \~e n. 1) Ansamblu de forme identice de relief, care constituie o unitate. \~ muntos. 2) Grup compact, care formează o totalitate (de arbori, de plante, de blocuri locative etc.). \~ de pini. 3) Cantitate mare care formează o masă compactă. \~ de cărbuni. /Sursa : NODEX MASÍV^1 \~ă (\~i, \~e) 1) Care are o masă bine închegată; cu masa constituită din părți unite strâns. 2) Care constituie o masă grea și compactă; cu masa compactă și lipsită de goluri. 3) (despre ființe, construcții etc.) Care se caracterizează prin dimensiuni impunătoare; de mari proporții. 4) Care se produce pe scară largă; realizat în masă. Bombardament \~. Plecare \~ă. /Sursa : NODEX MASÍV s.n. 1. Ansamblu de culmi muntoase și deluroase care formează o unitate de relief. ** Grup de păduri de același fel. 2. Morman, grămadă mare. [< fr. massif].Sursa : neologisme MASÍV, -Ă adj. 1. Care este (sau pare să fie) compact, des, plin, dens; cu masă mare. ** Solid; voluminos, mare; impresionant. 2. În mare cantitate, amplu. [< fr. massif].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MASIVRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru MASIV. Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă Statuia lui Cuza-Vodă de Dimitrie Anghel Publicată în 1907 , I, 39, 18 oct. 1910, p. 791—792. În munții Apeninilor , în masivele de piatră pe care cataclismele străvechi ori nervozitățile epidermice ale coajei noastre terestre zbuciumate de vulcani le-a ridicat și îngrămădit sub bolta cerului veșnic senin al Italiei, dormea de veacuri și un bloc de marmură albă. Dormea acolo piatra aceea îngrămădită între stînci și în somnul ei milenar nici nu visa că odată va fi obiectul atîtor discordii și dispute. Nu știa biata piatră, și cum ar fi putut să bănuiască, că în sînul ei marmorean doarme o formă predestinată, o formă a cărei contururi precise trebuia să poarte pe occiput o coroană. Nu știa că odată se va rostogoli din munte într-un nour de praf, tîrînd după ea o avalanșă de pietriș și nisip, și că va descătușa un rîu negru de cerneală care va curge nepotolit și tulbur. Dar dălți și ciocane au bătut în ea cu vrednicie ; așchii mari și luminoase au sărit din trupul ei, și cel ce sta de veacuri condamnat în alba-i închisoare a reintrat ... ... nu te scap: Cu șapte rime pe secundă Îți dau la cap ! Păzea, să nu te-aștern pe-o filă Și-n roca unui vers masiv Să te-ncrustez definitiv Ca pe-o fosilă ! Păzea, să nu-ți înfig în coastă O epigramă ca un cui. Să-ți sparg în cap ... Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii ... a greșit odată, și, în locul sfeșnicelor umile ale bunică-si, a luat sâmbată, de la epitaf, niște sfeșnice mari de argint masiv ale lui jupân Sfetcu lumânărarul, ctitorul bisericii. Când a băgat de seamă această confuziune, dascălul Haralambie i-a tras băiețelului o ... Ion Luca Caragiale - Om cu noroc ... rupea turta Nicuții - copila unică împlinea cinci ani. Câte și ce daruri - o avere!... între altele o fotografie recentă, - încadrată în patru vergele de aur masiv, prinse la încheieturi cu ținte de diamant ca boabele de năut, - nașul ținând în brațe cu dragoste pe mica fină, care-i râde cu nevinovăție ... ... trei încăperi principale, având terasă cu geamlâc și sonerie. În față, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cearceafuri ude... O masă fără picioare, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a â ... Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ... Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D ... muche de piatră, lată cam de o palmă, desparte vertical drept în două intrarea deschisă. Această muche e muchea ușii principale: o bucată de granit masiv, grea de cîteva mii de kg, care se deschide cu mare ușurință, învârtindu-se alunecos pe o osie de fier ce-i trece prin mijloc ... etern și infinit creatoare! Pășim pragul, și ne aflăm sub domul înalt al donjonului din centrul clădirii. În mijlocul sălii circulare stă liniștit un stîlp masiv de zidărie de coloarea marmorei trandafirii; pe dînsul se reazimă două scări de fier ușoare, cari suie la brîul interior al donjonului, unde de jur ... Ion Heliade Rădulescu - Mihaida Ion Heliade Rădulescu - Mihaida Mihaida de Ion Heliade Rădulescu Fragment epic Cântul I Cânt armele române și căpitanul mare Ce-mpinseră păgânii și liberară țara, Răzbunătoare spaimă luciră peste Istru, Peste Carpați trecură de glorie încinse Și toți românii-ntr-una uniră sub un sceptru, O acvilă, o lege, cum are ca să fie. În van o crudă soarte i-alungă ne-mpăcată, În van conspiră iadul să-i ție-n întuneric Ș-asupra lor trimite fatala dezbinare Și uneltiri străine și-mperecheri civile, Căci Domnul îi protege și-i ține peste secoli Și i-a ales să-și facă din ei tărie mare. O, muză-mbărbătată ce-n Elicon n-ai nume, Ce soarele dreptății te-ncinde și te-nspiră! Mută să fie buza profană ce te cheamă Să amăgească omul și cerul să insulte. Severă deitate, a crimelor pedeapsă, Ce vizitezi pământul să deifaci pe oameni, Să fulgeri tirania, să reîntregi popoare! Eroica ta liră acordă cu unirea, Fă să-i auz vibrarea a coardelor sonoare Întinse-n negrul sânge tiranilor purpurii. Tu dă semnalul, muză, la prima mea cântare, În sânul meu revarsă mânia ceea sacră; Aprinde-a ... Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Amintiri literare: Alexandru Macedonski de Cincinat Pavelescu Încă de când eram magistrat la Chișinău (1925 1928), mă gândeam să public un volum de poezii cu titlul: Cântecele unui greier. N-au apărut până acum decât prefața acestor cântece și o mică poemă: Cântă greierul. Am asemuit totdeauna pe bieții cântăreți ai țării noastre eminamente agricole, cu greierii pe care i-a imortalizat Lafontaine în celebra și egoista lui fabulă La cigale et la fourmi. În adevăr, poetul, mare sau mic, celebru sau necunoscut, imită în mod adorabil tactica nepăsătoare și dezinteresată a micuțului greier. El cântă pe chitara lui și viața curge pe lângă dânsul aprigă și tumultuoasă. În freamătul luptei pentru existență, cântecul lui monoton rămâne aproape fără ecou. Învingătorii vieții, ajunși pe culmi, îl ignorează sau îl disprețuiesc. El cântă înainte pentru lună, pentru florile tăcute și îmbălsămate ale primăverii, pentru marea frământată de vânturi, pentru pădurile șoptitoare și tainice, pentru cerul albastru, tivit în amurg cu beteala de aur a soarelui ce scapătă, pentru holdele galbene îmbujorate de pata sângerie a macilor, pentru sufletele naive și smintite ale copiilor și ale nebunilor, ... Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești Paul Zarifopol - Din istoria poeziei româneşti Din istoria poeziei românești de Paul Zarifopol Alexandrescu - Bolintineanu Cu acești doi poeți munteni, prin excelență așezați între clasicii noștri școlărești, stăm în plină influență a poeziei franceze. Pe Alexandrescu îl cunoscuse Ion Ghica elev la Sfântul Sava, băiat măricel începea să-i mijească mustața băiat măricel cu memoria plină de versuri din clasicii francezi. Îmi pare că epistolele, satirele și fabulele formează inventarul bun al lui Alexandrescu. Orientarea lui naturală a fost clasicistă. Melancolia întrucâtva insistentă, sentimentalism pe tema ruinelor, a fantomelor trecutului, sunt teme literare pe care le impunea literatura apuseană pe atunci. S-a observat, cu dreptate, că adoptarea unor teme ca aceasta nu ne permite a vorbi hotărât de un romantism român. Românii care căutau a face poezie în anii 30 până la 40 luau ce găseau pe piața literară franceză. Romantică era poezia aceasta franceză la ea acasă, în București și în Iași ea nu era romantică, era poezia nouă din Apus, poezia pe care tinerii români aveau a o pune împotriva poeziei de imitație neogreacă. Romantism nu puteam avea, pentru că nu avusesem ... Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840 ... zugrăvite și aurite. Pe vremea Eteriei grecești, turcii, pătrunzând cu puterea înlăuntru, îi dădură foc, socotind în neștiutoarea lor lăcomie că zidurile erau de aur masiv; dar văzând că aurul nu curge, stinseră ei singuri focul. Iată acum pe ce se întemeiază cea din urmă părere, care pune în seama romanilor ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MASIVRezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru MASIV. ... MASIVITÁTE s . f . Însușirea de a fi masiv ( 1 ) ; starea a ceea ce este masiv ... ÎNDESÁT , - Ă , îndesați , - te , adj . 1. Foarte plin , cu conținutul presat ; îngrămădit . înghesuit ; 2. Greu , puternic . apăsat . 3. Compact , dens , masiv ... ÎNZIDÍ , înzidesc , vb . IV . Tranz . A fixa o piesă , un element de construcție într - un masiv ... ÎNZIDÍT , - Ă , înzidiți , - te , adj . Fixat într - un masiv ȘLÍRE , șliri , s . f . Îngrămădire de minerale , de dimensiuni variabile , în masivele eruptive , care apare în timpul procesului de cristalizare magmatică . - Et . ... BATOLÍT , batoliți , s . m . Rocă în formă de masiv CHESÓN , chesoane , s . n . 1. Vehicul de artilerie , tras de cai , format dintr - o ladă de tablă închisă , împărțită în compartimente , destinat pentru transportul muniției . 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă , cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avarie . 3. Construcție de beton , de oțel etc . de forma unei cutii , care servește la executarea fundațiilor sub apă sau în terenurile umede , precum și la repararea unei nave sub linia de ... n . 1. Adj . Care comprimă . 2. S . n . Mașină , cu piston și cu rotor , întrebuințată pentru ridicarea presiunii unui gaz . 3. S . n . Cilindru metalic masiv , cu tracțiune animală sau mecanică , servind la îndesarea terasamentelor , nivelarea șoselelor etc . 4. S . n . ( În sintagma ) Compresor de dinamică = aparat electronic care realizează compresia ... CONTRAFÓRT , contraforturi , s . n . 1. Întăritură masivă de beton sau de zidărie în formă de pilastru , care formează corp comun cu un zid și care servește la mărirea rezistenței lui . 2. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de CORNEÁNĂ , corneene , s . f . Rocă metamorfică , de obicei compactă , cenușie , masivă , formată prin recristalizarea materialului care conține silice la contactul cu corpuri eruptive fierbinți . [ Pr . : - ne - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||