Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROCĂ

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 257 pentru ROCĂ.

MUNCEL

MUNCÉL , muncel , s . n . Munte sau deal mic , care constituie o treaptă mai coborâtă a unui lanț sau a unui masiv muntos , cu structură cutată , alcătuit din roci

 

NEFRIT

... NEFRÍT s . n . Rocă

 

NEPTUNIC

NEPTÚNIC , - Ă , neptunici , - ce , adj . ( Despre terenuri , roci ) Format prin sedimentare sub acțiunea apei ;

 

NEPTUNISM

NEPTUNÍSM s . n . Concepție în geologie care susține că toate rocile s - ar fi format pe cale

 

NIȘĂ

NÍȘĂ , nișe , s . f . 1. Adâncitură ( dreptunghiulară , în formă de arcadă etc . ) anume lăsată într - un zid , în peretele unei sobe , la o mobilă etc . , în care de obicei se așază obiecte decorative , obiecte de uz casnic etc . ; firidă . 2. Intrând amenajat pe o latură a unei încăperi , care servește ca anexă a unei camere de locuit . 3. Intrând amenajat în peretele unei galerii de mină sau al unui tunel , care servește pentru adăpostirca lucrătorilor în timpul execuției unor lucrări periculoase sau la trecerea trenului , precum și pentru depozitarea unor materiale . 4. Construcție specială în formă de dulap sau de cameră , cu pereții de sticlă , legată de un coș de evacuare și folosită în laboratoare pentru lucrul cu substanțe care emană gaze ( vătămătoare ) . 5. ( În sintagmă ) Nișă de abraziune = formă de relief cu aspect de firidă alungită , formată la baza unei faleze alcătuite din roci rezistente la eroziune , din cauza acțiunii valurilor puternice . 6. ( Med . ) Ulcerație adâncă până la perforare a unor organe interne ( stomac , plămâni

 

OBSIDIAN

... OBSIDIÁN , obsidiane , s . n . Rocă vulcanică de culoare neagră sau brună - cenușie , cu înfățișarea sticlei topite , care a fost folosită în epoca de piatră pentru confecționarea armelor și ...

 

OCNIRE

OCNÍRE , ocniri , s . f . Formare accidentală , în cursul săpăturii unor găuri de sondă , a unei cavități neregulate , ca urmare a dezagregării rocii în contact cu

 

OCURENȚĂ

OCURÉNȚĂ , ocurențe , s . f . 1. ( Rar ) Împrejurare , circumstanță , întâmplare , conjunctură . 2. Prezență a unei unități lingvistice într - un text . 3. Mod de prezentare a unui mineral sau a unei roci într - un

 

OFIOLIT

... OFIOLÍT , ofiolite , s . n . Rocă

 

OGLINDĂ

OGLÍNDĂ , oglinzi , s . f . 1. Un obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme , făcut din metal sau din sticlă , acoperit pe o față cu un strat metalic și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma astfel , pe partea lucioasă , imaginea obiectelor . 2. P . anal . ( De obicei urmat de determinări ) Suprafață netedă și lucioasă ( în special a unei ape ) , care are proprietatea de a reflecta lumina . 3. Fig . Ceea ce înfățișează , reprezintă , simbolizează ceva ; icoană , imagine , tablou . 4. ( În sintagma ) Oglinda laptelui ( sau ugerului ) = porțiune de piele , netedă și lucioasă , la femelele bovinelor și ale altor animale , în dreptul perineului și al feselor , în care sensul firelor de păr este îndreptat de jos în sus . 5. ( Geol . ; în sintagmele ) Oglindă de falie ( sau de fricțiune , de alunecare ) = suprafață lustruită în roci , care ia naștere prin frecarea acestora sub acțiunea mișcărilor

 

ORGANOGEN

ORGANOGÉN , - Ă , organogeni , - e , adj . 1. ( Despre elemente chimice ) Care intră în compoziția substanțelor organice din structura animalelor și a vegetalelor . 2. ( Despre minerale , roci , minereuri , formații geologice ) Care constă din resturi sau urme de organisme animale ori vegetale ; care s - a format sub acțiunea

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>