Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CITEȘTE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 47 pentru CITEȘTE.

BIBLIOTECĂ

BIBLIOTÉCĂ , biblioteci , s . f . 1. Dulap sau mobilă specială cu rafturi de ținut cărți . 2. Încăpere , sală în care se păstrează și se citesc cărțile . 3. Colecție de cărți , periodice , foi volante , imprimate etc . 4. Nume dat unei serii de cărți care prezintă caractere comune și sunt publicate de aceeași

 

BUCHE

BÚCHE , buchi , s . f . A doua literă din alfabetul chirilic ; p . gener . literă ; ( de obicei la pl . ) alfabet ; cunoștințe elementare de scris și

 

BUCHERIE

BUCHERÍE s . f . ( Rar și fam . ) Învățătură elementară de scris și citit . - Bucher + suf . -

 

BUCHISI

... 1. Tranz . , intranz . și refl . A face un lucru cu mare caznă și migală , fără spor . 2. Tranz . și intranz . A citi sau a învăța ceva cu efort și cu migală ; a buchirisi . 3. Tranz . Fig . A bate pe cineva ( dându ...

 

CADRAN

CADRÁN , cadrane , s . n . 1. ( La aparate și instrumente de măsurat ) Suprafață ( de obicei circulară ) prevăzută cu anumite diviziuni , pe care se citesc indicațiile acului indicator al unui instrument de măsură , al unui ceasornic etc . 2. Arc ( sau sector ) care reprezintă un sfert de

 

CETEȚ

CETÉȚ , ceteți , s . m . ( Înv . ) Persoană care citește ;

 

CETI

... CETÍ vb . IV . v . citi

 

CITANIE

CITÁNIE , citanii , s . f . ( Înv . și pop . ) Citit , lectură ( din cărțile bisericești înaintea

 

CRAINIC

CRÁINIC , - Ă , crainici , - ce , subst . 1. S . m . ( Înv . ) Persoană care anunța mulțimii poruncile suveranului sau ale autorităților ; vestitor . 2. S . m . și f . Persoană care citește informațiile , comunicările , știrile oficiale etc . , anunță programul la o stație de radio , de televiziune sau la o manifestație ; spicher . 3. S . m . ( Reg . ) Hăitaș , gonaci ( la

 

DEȘTEPT

DEȘTÉPT , DEȘTEÁPTĂ , deștepți , deștepte , adj . 1. Care nu doarme ; treaz . 2. ( Adesea substantivat ) Care înțelege cu ușurință și exact ceea ce citește , aude , vede ; ager la minte ,

 

DISLEXIE

DISLEXÍE , dislexii , s . f . ( Med . ) Tulburare la citit manifestată prin modificarea cuvintelor , prin greșeli de lectură

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>