Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COLECTIVITATE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 83 pentru COLECTIVITATE.
CUIB , cuiburi , s . n . 1. Culcuș făcut de păsări , de unele mamifere etc . pentru a se adăposti , pentru a depune ouăle , a cloci și a scoate pui . 2. Fig . Locuință , sălaș ; reședință . 3. Fig . ( Peior . ; urmat de determinări ) Loc ( ascuns ) unde se ticluiește și de unde se propagă o acțiune potrivnică , dușmănoasă intereselor unei colectivități . 4. ( În sintagma ) Cuibul albinelor = fagurii ocupați cu puiet și cu hrană , în care trăiește și se dezvoltă familia de albine . 5. Groapă mică făcută în pământ , în care se seamănă legume sau cereale . 6. Mulțime de fermenți de același fel care provoacă înăcrirea vinului , a borșului , a laptelui etc . 7. Loc adăpostit care asigură unei arme automate condiții bune de
... DÁTINĂ , datini , s . f . 1. Obicei sau deprindere consfințită în timp și devenită tradițională pentru o colectivitate
... DESERVÍ^2 , deservesc , vb . IV . Tranz . 1. A presta un serviciu în folos public , a servi o colectivitate . 2. A avea în grijă supravegherea și dirijarea funcționării unei mașini . DESERVÍ^1 , deservesc , vb . IV . Tranz . A face cuiva un ...
DISCIPLÍNĂ , discipline , ( 2 ) s . f . 1. Totalitatea regulilor de comportare și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivități . 2. Ramură a unei științe ; p . gener .
DISCÓRDIE , discordii , s . f . Neînțelegere , dezbinare între oameni , colectivități etc . ; disensiune , dezacord ; p . ext . ceartă , vrajbă ;
DISIDÉNT , - Ă , disidenți , - te , s . m . și f . Persoană care are păreri sau opinii deosebite față de colectivitatea , organizația etc . din care face
DISPUTÁ , dispút , vb . I . 1. Tranz . ( Despre persoane , grupări sau colectivități ; construit cu dativul pronumelui ) A lupta pentru dobândirea unui lucru , pentru întâietate , a fi în concurență , în rivalitate pentru . . . ; a rivaliza . 2. Refl . ( Despre întreceri , competiții sportive ) A avea loc ; a se
... EFECTÍV , - Ă , efectivi , - e , adj . , s . n . 1. Adj . ( Adesea adverbial ) Real ^2 , adevărat . 2. S . n . Numărul indivizilor care fac parte dintr - o colectivitate
... elemenți , s . m . 1. Parte componentă a unui întreg ; parte care contribuie la formarea unui întreg . 2. Persoană care face parte dintr - o colectivitate . 3. ( În filozofia antică ) Fiecare dintre cele patru aspecte fundamentale ale materiei ( foc , apă , aer , pământ ) despre care se credea că stau la baza tuturor ...
... ELIMINÁ , elímin , vb . I . Tranz . A îndepărta , a înlătura , a exclude ( dintr - o colectivitate
ÉTOS s . n . 1. Ansamblu de trăsături specifice unui grup social sau unei epoci ; fizionomie morală , moralitate . 2. Specific cultural al unei colectivități . [ Scris și :