Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COLECTIVITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 83 pentru COLECTIVITATE.

PUBLIC

... PÚBLIC , - Ă , publici , - ce , s . n . sg . , adj . 1. S . n . sg . Colectivitate mare de oameni ; mulțime , lume ; spec . totalitatea persoanelor care asistă la un spectacol , la o conferință etc . 2. Adj . Care aparține unei colectivități umane sau ...

 

SELECȚIE

... supraviețuire a indivizilor dotați cu cele mai apte însușiri în lupta pentru existență . 3. Operație de extragere a unităților dintr - o colectivitate generală , după anumite principii ; parte dintr - o colectivitate

 

DES

DES ^2 , DEÁSĂ , deși , - se , adj . I. 1. ( Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice ) Cu elementele , cu părțile componente apropiate , cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți . 2. ( Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități ) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul : strâns . 3. ( Despre ploaie , ceață , umbră etc . ) Compact , dens : de nepătruns . II. 1. Despre întâmplări , fenomene sau acțiuni : adesea adverbial ) Care se repetă de ( mai ) multe ori la intervale mici de timp , urmând mereu unul după altul : repetat , frecvent . DES ^1 - ( Înaintea vocalelor și consoanelor sonore , în forma dez - ) Element de compunere cu sens privativ , care servește la formarea unor substantive , a unor adjective și a unor verbe . [ Var . : dez - ,

 

ÎNARMAT

ÎNARMÁT , - Ă , înarmați , - te , adj . ( Despre persoane sau despre colectivități ) Care este înzestrat cu arme ; care are arme asupra sa ; care este pregătit pentru luptă . V.

 

ADERENT

... ADERÉNT , - Ă , aderenți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană sau colectivitate

 

ANARHIE

... dezorganizare , de dezordine , de haos într - o țară , într - o instituție etc . 2. Atitudine de nesupunere , de indisciplină a individului față de o colectivitate

 

APEL

APÉL , apeluri , s . n . 1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr - un colectiv , spre a verifica prezența lor într - un anumit loc . 2. Chemare scrisă sau orală adresată maselor , unei colectivități etc . 3. Cerere , rugăminte . 4. Acțiune făcută la o instanță judecătorească superioară , spre a obține anularea unei sentințe date de o instanță inferioară și judecarea în fond a procesului . 5. Producerea unui semnal sonor sau luminos prin care se marchează cererea de a stabili o legătură telefonică sau

 

ARMATĂ

... ARMÁTĂ , armate s . f . 1. Totalitatea forțelor militare ale unui stat ; oaste , oștire , armie . 2. Fig . Colectivitate

 

AUTOCONDUCERE

AUTOCONDÚCERE s . f . Conducere a activității sociale , economice etc . de către colectivitatea respectivă însăși sau de către reprezentanții ei . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - +

 

AUTOHTONISM

AUTOHTONÍSM s . n . Ansamblu de trăsături autohtone ; p . ext . exagerare a trăsăturilor specifice unei colectivități naționale . [ Pr : a - u - ] - Autohton + suf . -

 

   Următoarele >>>