Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXTREMITATE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 83 pentru EXTREMITATE.
BURELÉT , bureleți , s . m . Cută a pielii , la extremitatea membrelor animalelor , care are rolul de a forma unghiile sau
CÂRCÉL , cârcei , s . m . 1. ( Med . ) Contracție bruscă și involuntară a mușchilor de la extremități , însoțită de obicei de senzații dureroase . 2. Organ vegetal care are aspectul unui fir răsucit în spirală , cu ajutorul căruia planta se agață de corpurile din jurul ei . 3. ( Zool . )
CĂPUÍRE^2 , căpuiri , s . f . Operație prin care se turtește extremitatea liberă a corpului unui nit , pentru a forma al doilea cap ) . CĂPUÍRE^1 , căpuiri , s . f . Acțiunea de a căpui și rezultatul ei . - V.
CAP ^2 , capuri , s . n . Parte de uscat care înaintează în mare ; promontoriu . CAP ^1 , ( I , III ) capete , s . n . , ( II ) capi , s . m . I. S . n . 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor , unde se află creierul , principalele organe de simț și orificiul bucal . 2. Căpătâi ; căpătâiul patului . 3. Individ , ins , cap . Câte 5 lei de cap . 4. Minte , gândire , judecată ; memorie . 5. ( Înv . ) Viață . A plăti cu capul . 6. Compuse : a ) ( Entom . ) cap - de - mort sau capul - lui - Adam = strigă ; b ) ( Bot . ) cap - de - cocoș = dulcișor ; capul - șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele , dispuse în spice simple ( Echium rubrum ) ; c ) capul - balaurului = o parte a constelației balaurului . II. S . m . Căpetenie , șef , conducător . III. S . n . 1. Vârf ( al unui obiect ) . 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva . 3. Partea de dinainte ; început , frunte . În capul coloanei . 4. Partea de jos sau dindărăt a unui lucru ; capăt ; ( cu sens temporal ) sfârșit . 5. Bucățică ruptă dintr - un obiect ; p . ext . lucru de mică importanță . 6. ( În sintagma ) Cap magnetic = transductor electromagnetic care transformă ...
CARABÍNĂ , carabine , s . f . 1. Pușcă ( cu țeava ghintuită ) mai scurtă și mai ușoară decât pușca obișnuită . 2. Cârlig închis prin intermediul unui arc , care se fixează la extremitatea unui lanț sau a unei curele pentru a prinde de el diferite obiecte . 3. Cârlig pentru cablu fixat cu un dispozitiv care permite rotirea ușoară a
CAVÍLĂ , cavile , s . f . 1. Piesă din lemn de esență tare sau din oțel , în formă de ac , folosită la matisarea parâmelor . 2. Mâner așezat la extremitatea spițelor
CENTÚRĂ , centuri , s . f . 1. Curea ( lată ) de piele , de pânză etc . cu care se încinge talia ; cordon , cingătoare . 2. ( Anat . ) Ansamblu osos prin care extremitățile se leagă de trunchi . 3. ( Sport ) Linie orizontală , imaginară , la nivelul ombilicului , care marchează limita sub care loviturile la box sunt nepermise de regulament . 4. ( Astron . ; în sintagma ) Centură de radiație = fiecare dintre zonele din jurul Pământului în care radiația corpusculară ionizantă este atât de intensă , încât prezintă nocivitate pentru cosmonauți . 5. ( În sintagma ) Centură de fortificații = linie de lucrări de apărare din beton armat și metal , construită în jurul unei localități . 6. Grindă orizontală rezemată pe toată lungimea ei pe zidurile unei clădiri , în vederea realizării legăturii dintre ziduri . 7. ( Constr . ) Brâu de beton pe care se fixează planșeul clădirilor . 8. Fâșie continuă de tablă de oțel care formează bordajul unei
COÁRDĂ^2 , coarde , s . f . ( Reg . ) Spadă , sabie . [ Var . : coártă s . f . ] COÁRDĂ^1 , coarde , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . , care întins pe anumite instrumente muzicale , produce , prin vibrare , sunete ; strună . 2. Fir împletit de sfoară , păr etc . care ține întinse capetele unui arc . 3. ( Mat . ) Segment de dreaptă care unește două puncte ale unei curbe sau extremitățile unui arc de cerc . 4. Sfoară care leagă brațele ferăstrăului și care , prin răsucire cu o pană , întinde pânza metalică a uneltei . 5. ( La pl . ) Cele trei rânduri de frânghii întinse pe laturile ringului de box pentru a împiedica pe boxeri să iasă sau să cadă de pe ring . 6. Frânghie sau sfoară mai groasă de care se servesc gimnaștii pentru a executa diverse exerciții ; frânghie cu care se joacă copiii , sărind ritmic peste ea ; frânghie folosită de alpiniști în ascensiuni . 7. Ramură ( tânără și elastică ) a butucului viței de vie . 8. ( Pop . ) Vână , nerv , mușchi , tendon , ligament ( care se încordează la anumite mișcări ) . 9. Șuviță consistentă desprinsă dintr - o masă de sirop de zahăr care a fiert prea mult și este prea ...
CÓCCIS , coccisuri , s . n . Os mic , triunghiular , de la extremitatea inferioară a sacrumului ;
COLȚ , colțuri , ( I , II 4 ) s . n . colți , ( II , III ) s . m . I. S . n . 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri . 2. Porțiune dintr - un obiect sau dintr - un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui . 3. Loc îndepărtat , retras , dosnic ; refugiu , ascunziș . II. S . m . 1. Dinte al animalelor ( p . ext . și al oamenilor ) , în special caninul . 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei , furcii sau ale altor instrumente asemănătoare . 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca să nu alunece pe gheață ; țintă . 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă , de gheață etc . 5. Vârful plantelor , în special al ierbii , la începutul dezvoltării lor , când încolțesc . 6. Compus : colții - babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate , cu flori galbene și cu fructe țepoase ( Tribulus terrestris ) . III. S . m . 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe ; dantelă împletită în această formă . 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe
COMEDÓN , comedoane , s . n . Mică formație cilindrică de substanțe sebacee cu extremitatea neagră , care astupă uneori glandele sebacee ale