Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REZULTAT
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 309 pentru REZULTAT.
NÚMĂR , numere , s . n . I. 1. Cantitate de elemente de același fel care intră într - o înșiruire , cantitate care arată de câte ori o mărime se cuprinde în alta de aceeași natură ; ceea ce reprezintă rezultatul unei măsurări ; semn grafic sau grup de semne grafice care indică o asemenea cantitate , un asemenea rezultat . 2. Categorie gramaticală prin care se exprimă deosebirea dintre un singur exemplar și două sau mai multe exemplare ale aceluiași obiect . II. 1. Cifră sau succesiune de cifre servind la identificarea unui obiect dintr - o mulțime de obiecte sau de clase de obiecte organizate într - un anumit fel , ca indice de mărime , de valoare etc . ; p . ext . obiect care corespunde acestei cifre ori succesiunii de cifre , care poartă pe el o asemenea indicație . 2. Bucată sau parte din programul unui concert , al unui spectacol de estradă , de circ etc . ; parte distinctă dintr - o operă ( duet , arie etc . ) . III. ( Fam . , în expr . ) Numărul unu = de prima calitate , fără pereche ; strașnic ,
OCLUZIÚNE , ocluziuni , s . f . 1. Închidere , astupare a unui orificiu , a unei conducte etc . în scopul opririi unui fluid care trece prin conducta respectivă . 2. Bulă de gaz rămasă în interiorul unei piese metalice după turnarea acesteia . 3. ( Med . ; în sintagma ) Ocluzie intestinală = boală care constă în oprirea sau întreruperea circulației materiilor fecale într - un punct oarecare al intestinului ; obstrucție intestinală , încurcătură de mațe . 4. ( Fon . ) Mișcare articulatorie care constă din închiderea canalului fonator ( prin apropierea buzelor , a limbii de palat etc . ) și care are ca rezultat întreruperea scurgerii curentului de aer . [ Pr . : - zi - u - . - Var . : oclúzie s .
OFIOLÍT , ofiolite , s . n . Rocă eruptivă care apare ca rezultat al activității de scufundare și de oscilații ale magmei . [ Pr . : - fi -
OLEÍNĂ , oleine , s . f . ( Chim . ) 1. Substanță lichidă incoloră , uleioasă , răspândită mai ales în grăsimile vegetale . 2. Denumire dată acidului oleic care rezultă la scindarea grăsimilor prin
ÓPERĂ^2 , opere , s . f . Compoziție muzicală scrisă pentru soliști , cor și orchestră pe textul unui libret dramatic ; reprezentare scenică a acestei lucrări . ÓPERĂ^1 , opere , s . f . 1. Acțiune conștientă îndreptată spre un anumit scop ; rezultat al unei activități creatoare ; lucrare , faptă . 2. Lucrare originală de artă , de știință etc . ; creație (
OROGENÉZĂ , orogeneze , s . f . Ansamblu de procese tectonice care se produc în zonele mobile ale scoarței terestre și care au drept rezultat formarea unui lanț muntos cutat ; orogenie (
OROGÉNIC , - Ă , orogenici , - ce , adj . Care se referă la orogeneză , care este provocat , aparține sau rezultă prin procesul de orogeneză , privitor la orogeneză ;
OSUÁR , osuare , s . n . 1. Loc sau construcție în care sunt depuse osemintele rezultate din deshumări . 2. Monument funerar comemorativ , într - un cimitir sau într - un loc istoric , în care se păstrează osemintele ostașilor căzuți într - o bătălie . [ Pr . : - su - ar . - Var . : osuáriu s .
OU , ouă , s . n . 1. Celulă rezultată dintr - un ovul fecundat de un spermatozoid și din care se dezvoltă , prin diviziuni repetate , un nou organism ; zigot . 2. ( Urmat de determinări care indică materia ) Obiect în formă de ou (
PARALDEHÍDĂ s . f . ( Chim . ) Produs rezultat din polimerizarea acetaldehidei și care are acțiune
PARALÉL , - Ă , paraleli , - e , adj . , s . f . , paraleluri , ( 5 , 7 ) s . n . 1. Adj . , s . f . ( Dreaptă , plan ) care are toate punctele la aceeași distanță de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie , oricât s - ar prelungi . 2. Adj . Care există , se produce , evoluează concomitent cu altceva . 3. S . f . Comparare a două ființe , a două opere , fenomene etc . ( pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele ) ; paralelism ( 2 ) . 4. S . f . Fiecare dintre cercurile imaginare care unesc punctele cu aceeași latitudine de pe suprafața Pământului și care rezultă din intersectarea suprafeței Pământului cu un plan paralel cu planul ecuatorial . 5. S . n . ( Mat . ) Cerc situat pe o suprafață de rotație , obținut prin intersecția acestei suprafețe cu un plan perpendicular pe axa ei de rotație . 6. S . f . ( La pl . ) Aparat de gimnastică format din două bare orizontale și paralele așezate ( la înălțimi diferite sau identice ) pe stâlpi verticali ; ( la sg . ) fiecare dintre cele două bare ale acestui aparat . 7. S . n . Instrument folosit la trasarea ( pe o piesă a ) unor distanțe sau a unor linii paralele ( 1 ) cu un plan