|
|
||
Vezi și:OUĂTOARE,
OUȘOR,
OUȚ,
DEPUNE,
INCUBATOR,
MIRAJ,
ORNITORINC,
PONTĂ,
PUI,
RULADĂ
... Mai multe din DEX...
OU - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. OU, ouă, s.n. 1. Celulă rezultată dintr-un ovul fecundat de un spermatozoid și din care se dezvoltă, prin diviziuni repetate, un nou organism; zigot. ** Spec. Oul (1) de pasăre, protejat de o coajă calcaroasă și alcătuit din două membrane, din albuș și din gălbenuș, care este folosit ca aliment. * Loc. adj. Ca oul = fragil. * Expr. (Despre cloșcă) A sta pe ouă = a cloci. A umbla cu cineva ca cu un ou (moale) = a trata pe cineva (supărăcios) cu prea multe menajamente, a menaja foarte mult pe cineva. (Merge sau calcă) parcă are ouă-n poală sau parcă calcă pe ouă = (merge) cu exagerată băgare de seamă. Oul lui Columb = problemă pe care cineva o rezolvă într-un mod foarte simplu, deși anterior părea foarte complicată și fără soluție. ** (Bot.) Celulă reproducătoare rezultată din fuziunea a doi gameţi: zigot. 2. (Urmat de determinări care indică materia) Obiect în formă de ou (1). * (Pop.) Oul genunchiului = rotulă. Oul piciorului = os proeminent care uneşte laba piciorului cu partea de jos a femurului. - Lat. ovum.Sursa : DEX '98 OU s. v. cartof, testicul.Sursa : sinonime OU s. 1. (pop.) plod. (\~ de găină.) 2. ou fecundat v. zigot.Sursa : sinonime ou s. n., art. óul; pl. óuă, art. óuăle, g.-d. art. óuălorSursa : ortografic OU ouă n. 1) Celulă sexuală feminină la organismele animale sau vegetale din care, în urma fecundării, se poate dezvolta un organism nou. 2) Corp format din albuș și gălbenuș și învelit într-o coajă calcaroasă, eliminat din organism de păsări și de alte animale ovipare, în care se dezvoltă (prin clocire) puiul și care se poate folosi, în majoritatea cazurilor, ca aliment. * A face (pe cineva) cu \~ și cu oțet a certa foarte tare. A umbla cu cineva ca cu \~l (moale) a acorda atenție exagerată unei persoane susceptibile. \~l lui Columb problemă ușor rezolvabilă, dar care anterior părea foarte complicată. 3) Obiect de formă ovoidă. * \~l genunchiului rotulă. \~l piciorului gleznă. /<lat. ovumSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OURezultatele 1 - 10 din aproximativ 121 pentru OU. Ion Luca Caragiale - Ouăle roșii ... Nu e destul!... Dați-i lovitura de grație! Atunci, tânărul copil de casă BĂ©la ȘĂ¡ndor se duce aproape și-l lovește cu un ou în moalele capului, de-i țâșnește creierul înmuiat.. S-a sfârșit cu bătrânul, cruntul conte FĂ©kete LĂ¡ioș... L-au târât afară ... izbutit până-n trei ori. La urmă, a venit tânărul copil de casă BĂ©la ȘĂ¡ndor să ciocnească și el, cu același ou cu care dedese lovitura de grație. S-a apropiat cu multă îndrăzneală și... unul!... două!... treit — pe toate le-a spart ... Ion Creangă - Punguța cu doi bani Ion Creangă - Punguţa cu doi bani Punguța cu doi bani de Ion Creangă Poveste publicată prima oară în Convorbiri literare , nr. 10, 1 ianuarie 1876 Era odată o babă și un moșneag. Baba avea o găină, și moșneagul un cucoș; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi și baba mânca o mulțime de ouă; iar moșneagului nu-i da nici unul. Moșneagul într-o zi perdu răbdarea și zise: — Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi și mie niște ouă, ca să-mi prind pofta măcar. — Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate și tu cucoșul tău, să facă ouă, și-i mânca; că eu așa am bătut găina, și iacătă-o cum se ouă. Moșneagul, pofticios și hapsin, se ia după gura babei și, de ciudă, prinde iute și degrabă cucoșul și-i dă o bataie bună, zicând: — Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba. Cucoșul, cum scăpă din mânile moșneagului, fugi de-acasă și umbla pe drumuri, bezmetec. Și cum mergea el pe-un drum, numai iată ... George Topîrceanu - La Paști (Topîrceanu) ... George Topîrceanu - La Paşti (Topîrceanu) La Paști de George Topîrceanu Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite si mânjite, Zece ouă înroșite. Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce vă este, frătioare, - Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stați gătite ... Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați ... de n-a făcut vro greșeală. Dară ia pe neguțător de unde nu e. El își căutase de drum vesel că cumpărase așa ou. Daca văzu și văzu, deschise și el pungile, se uită în ele, dară odată îl luară de ochi banii ce era acolo. Apoi le strânse ... Ei nu se puteau sătura văzând atâta belșug în casa lor. - Bărbate, mai zise femeia, dară asta nu e lucru curat. Atâția bani pentru un ou de găină! Și pipăia banii să vază, nu care cumva sunt niscai fermece, ori altceva? - De găină, de negăină, uite, l-am văzut cu două ... nu știa cum venise acolo; știa numai că el la muncă plecase. Daca văzu așa, cătă copaciul, se sui în el și mai găsi un ou. Se duse cu el în târg și mai luă încă două pungi cu bani tot de la acel negustor. Pasămite oule astea erau de diamant ... tot găsească la ouă d-astea scumpele. Câteva zile d-a rândul se mai duse el în pădure și tot găsea câte un ou. Se făcu însă mai năzuros în târg, ținu mai la preț și cu mirare văzu că scoate câte patru pungi de bani în loc de ... Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii Duminica Tomii de Ion Luca Caragiale 1909 M-am dus să fac o vizită confratelui și amicului meu Tomița de ziua lui. L-am găsit într-o stare foarte proastă, plimbându-se de colo până colo ca o hienă în cușca ei, și văitându-se de durere; toată noaptea nu putuse închide ochii din pricina unei măsele. L-am povățuit să meargă la dentist. - Nu pot, mon cher . - De ce nu poți? ți-e frică?... Cu metodele de astăzi, nu simți nici cât o pișcătură de purece. - Nu de frică; nu pot, că am de lucru; trebuie să dau până-n două ceasuri cronica mea la gazetă. La trei, vine băiatul de la tipografie să mă execute... și cu durerea asta sunt incapabil să scriu un rând măcar. De o sută de ori de aseară m-am așezat pe scaun, am pus mâna pe condei; dar nu e chip să m-astâmpăr... o clipă nuÂmi dă pace... Și iar începe bietul om să se vaite și să se plimbe ca o hienă. La un moment, se oprește răcnind: - E de nesuferit!... mă-mpușc! - Omule - zic eu - du-te la dentist! - Ei! dar cronica ... Emil Gârleanu - Călătoare! ... Emil Gârleanu - Călătoare! ... Călătoare! ... de Emil Gârleanu E călătoare! A ieșit din mușuroi furnica și-a pornit, cum face în fiecare dimineață, a pornit să vadă lumea... Ea știa că ochii duc și mintea întoarce; că, văzând multe, știi destule și ai de unde da și la alții. Și ce fericire să călătorești dimineața, în revărsatul zorilor, când iarba e proaspătă sub rouă, aerul jilav de răcoare, și când pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur. Ș-apoi dimineața privești altfel lumea, altfel o judeci; gândurile nu-ți sunt spulberate, ci se limpezesc, tihnite, din prisos. De aceea furnica se scoală cu noaptea în cap și pornește la drum. În dimineața aceasta a luat-o spre răsărit. Încântată de frumusețea soarelui, care se prevestea prin mănunchiurile lui de raze, totuși avu puterea să se gândească, drumeața, că, privind și minunându-se numai, nu câștiga nimic. De aceea, îndată ce dădu, prin miriște, de cizma unui vânător, își și puse în gând să cerceteze, să cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei. Îndrâzneață și destoinică, se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Şuer Șuer de Barbu Ștefănescu-Delavrancea La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, o colibă, dusă pe jumătate în pământ, stă locului neclintită. Stăpânul lumii e vântul, și aruncă, ca în bătătură la el, clăi de nori posomorâți peste întinsul cerului. Frunzele uscate scot sunete seci și, repezite în depărtări, se pierd spre roata pământului. Noaptea învăluie tot ca într-o trâmbă de întuneric. Prin crăpăturile ușii licăresc fâșii de lumină, ce se mișcă, ca și când s-ar țese, schimbându-se între ele. Înainte vreme, în așa loc și-așezau pragul cei care, biruiți de dorul libertății, fugeau de mincinosul trai al iobăgiei. N-aveau nici plug, nici boi, nici sapă. Pământul înțelenea nespart. Dar parcă se săturau cu bucuria de-a se mișca încotro i-or duce picioarele și cu goana ce dădeau în huzmetarii vitregi. Așa sta, în limpezimea câmpiilor, coliba haiducului cu poturi ceadirii, cu șerparul verde, smead la față, cu mustața rară și cu ochii ca solzul de crap. Șuer aține, în plaiuri depărtate, poteca arnăuților cu fes roșu și cu iatagan adus. Când făcu crucea, dând drumul murgului, Kira îi strigă, țintindu-l ... Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D ... frumoase, îmbrăcate toate în pînza minunată pe care numai cel mai înalt dar al minții omenești o poate țese, îmbrăcate în poezie — toate sunt ou o egală vigoare îmbrățișate. Ascult uimit vertiginoasele jocuri ale acestui Înalt spirit, toate egal pline de farmecul inspirațiunii și de puterea convingerii. Spiritul acesta jonglează ... Alecu Donici - Braminul Braminul de Alecu Donici Eu v-am spus odată, că omul când greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește; Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat, Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat. În India bogată Un cuvios bramin, Deși era în faptă De rele patimi plin, Însă prin iscusința acea de ipocrit, El da încredințare Că ar avea purtare Întocmai cum se cade unui bramin cinstit. Oare ipocrizie Și-ntre bramini să fie? (Sau numai pe la noi Sunt lupi în piei de oi?) La astă întrebare Chiar fabula mea poate să facă dezlegare. Braminii împreună cu toții viețuiesc Și se povățuiesc De un păstor mai mare. Ei sunt pilduitorii de lege în popor; Au multe slujbe grele, Au post nu prea ușor Și aspre rânduiele. Deci, într-o zi de post Braminul meu la slujbă, hrănit cu totul prost, Socoate cum s-o deie Ceva la fruptișor Și-i vine-n gând să ieie Un proaspăt oușor Și să-l cam învârtească la para lumânării. Urmând aceasta, iată pe ușile cămării Păstorul se ivește: — Ce faci, cinstite frate? De ce te-ai apucat? Vezi cum se dezvelește Oricât de mic păcat. — ... Alecu Donici - Liliacul și rândunelele Alecu Donici - Liliacul şi rândunelele Liliacul și rândunelele de Alecu Donici Odată, neamul rândunesc Având o mare ură Pe neamul șoricesc, Pentru că ouăle din cuiburi ei le fură, Au hotărât fără cruțare, Pe toți prinzându-i, să-i omoare. Și iarăși, cea întâi robită zburătoare Au fost un liliac sub streșină robit. El însă au protestuit, Înfățoșând dovezi aripile ce are, Că nu-i din neamul șoricesc, Și prin acesta chip au dobândit iertare. Dar rândunelele un alt război pornesc, Asupra tuturor Anume păsări mici, ce sunt de sama lor, Și iarăși, cea întâi robită zburătoare, Același liliac au fost; cu gură mare Că el nu-i pasăre nicicum, Pentru că pene n-are, Scăpând asemene de moarte și acum. Așa istețul liliac Din două întâmplări cu minte au scăpat; Dar starea-i fizică nu e de lăudat, Căci el, după proverb: nici turc nu-i, nici turlac Și tristă soartă au acei din poporeni Ce nu sunt nicăiuri statornici Alecu Donici - Vulpea duioasă Vulpea duioasă* de Alecu Donici În timpul primăverii un tânăr vânător Ucise-o păsăruică; și prin a lui urmare Făcu un rău mai mare, Căci puii ei rămase sărmani în cuibușor! Abia ieșiți din ouă, goli, cruzi, fără putere, De-a foamei grea durere Ei casc din pliscușoare, cer milă piscuind; Cer hrană ș-aripi calde, pe mumă rechemând; * Dar muma nu-i!... Când, iată, O prea cinstită vulpe pe-acolo se arată Și de sub cuib începe a predica așa: — Ce inimă-mpietrită nu s-a înduioșa Văzând aste ființe atât de neferice! Voi, păsări ce zburați În preajmă-le pe-aice, Cum nu vă îndurați Ca să le ajutați?.. Tu, cuculeț, vecine? Tu schimbi acum la pene și oare nu-i mai bine Să le aduci pe toate în cuibul de orfani? Tu, ciocârlie dragă, ce cânți a ta plăcere În leagănu-ți de zefiri... au, doar, nu simți durere De ticăloasa stare acestor sărăimani? O! tu, mierlușcă dulce, tu trebui să fii bună. Zburând pe jos adună Și adă viermișori La bieții puișori. Iar tu, privighetoare, Ce cu a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OURezultatele 1 - 10 din aproximativ 119 pentru OU. OUĂTOÁRE , ouătoare , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre păsări ) Care produce ( multe ) ouă . 2. S . f . Găină aflată în perioada de producere a ouălor . [ Pr . : o - uă - ] - Oua + suf . - ... OUȘÓR , oușoare , s . n . 1. Diminutiv al lui ou ( 1 ) ; ouleț , ouț . 2. Plantă erbacee cu frunze ovale , cu flori albe - verzui , cu fructe de forma unor boabe lunguiețe , roșii și pline cu numeroase ... ... OÚȚ , ouțe , s . n . ( Rar ) Oușor ( 1 ) . - Ou DEPÚNE^2 , pers . 3 depúne , vb . III. Intranz . ( Reg . ; despre vaci , bivolițe etc . ) A - și mări ugerul ( ca urmare a secreției abundente de lapte ) , a fi aproape să fete . [ Perf . s . depuse , part . depus ] DEPÚNE^1 , depún , vb . III . 1. Tranz . A lăsa un obiect din mână , punându - l undeva . 2. Tranz . ( Despre animale care se înmulțesc prin ouă ) A elimina ouăle ( la loc potrivit ) . 3. Refl . ( Despre substanțe solide aflate în stare de suspensie sau dizolvate într - un lichid ) A se așeza la fund , formând sedimente ; a se sedimenta . [ Perf . s . depusei , part . ... Instalație special amenajată , de clocire artificială , pentru asigurarea condițiilor de temperatură , umiditate , ventilație , întoarcerea ouălor , securitate etc . , necesare dezvoltării normale a embrionului de ou MIRÁJ , miraje , s . n . I. 1. Fenomen optic produs prin refracția treptată a luminii în straturi de aer cu densități diferite , datorită căruia în unele regiuni apar la orizont imagini răsturnate și suplimentare ale unor părți din natură , ale unor lucruri îndepărtate etc . , ca și cum s - ar reflecta într - o apă ; p . ext . fata morgana . 2. Fig . Imagine înșelătoare ; închipuire , iluzie deșartă . 3. Fig . Farmec , atracție irezistibilă . II. ( În sintagma ) Mirajul ouălor = operație de examinare a ouălor supuse incubației naturale sau artificiale . pentru a urmări starea și dezvoltarea embrionului . [ Var . : ( rar ) mirágiu s . ORNITORÍNC , ornitorinci , s . m . Animal mamifer semiacvatic din Australia , cu gura în forma ciocului de rață și cu membrane înotătoare între degete , care depune ouă , dar alăptează puii ieșiți din ouă ( Ornithorhynchus PÓNTĂ , ponte , s . f . Proces de depunere a icrelor la pești și a ouălor la păsări , la insecte , la reptile etc . ; p . ext . icrele , ouăle depuse în urma acestui ... Puișor ^2 . PUI ^1 , pui , s . m . , interj . I. S . m . 1. ( De obicei urmat de determinări care indică specia ) Pasăre , de la ieșirea din ou până la maturitate . 2. Spec . Pui ^1 ( I 1 ) de găină ; carnea gătită a acestei păsări . 3. P . gener . Orice animal de la ... ... Fel de mâncare preparat din mușchi de vacă sau de porc umplut cu tocătură , ouă fierte etc . și rulat , sau din carne tocată amestecată cu ou , verdeață etc . căreia i se dă o formă de rulou și care se coace la cuptor . 3. ( Rar ) Ornament muzical de coloratură , bazat pe un ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||