Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSTITUI
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 371 pentru CONSTITUI.
MUNCÉL , muncel , s . n . Munte sau deal mic , care constituie o treaptă mai coborâtă a unui lanț sau a unui masiv muntos , cu structură cutată , alcătuit din roci
MUNCITÓR , - OÁRE , muncitori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care muncește . ( În concepția marxistă ) Clasa muncitoare = ( în capitalism ) proletariat ; ( în socialism ) clasă socială alcătuită din totalitatea oamenilor care muncesc în producție , folosind direct mijloacele de producție proprii mașinismului și industriei moderne , și care constituie forța conducătoare a societății . 2. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care ia parte nemijlocit în procesul obținerii bunurilor materiale , la întreținerea și la repararea acestora sau în procese de muncă similare acestora ; p . gener . persoană care desfășoară o muncă fizică ( în industrie ) ( 1 ) . 3. Adj . , s . m . și f . ( Înv . ) Persoană care torturează , chinuiește , căznește . - Munci + suf . -
NĂDÚF ( 3 ) , nădufuri , s . n . ( Pop . ) 1. Senzație de greutate în respirație , care constituie simptomul mai multor boli ; sufocare , înecăciune ; spec . astmă . 2. Căldură mare , înăbușitoare ; caniculă , arșiță , zăpușeală . 3. Supărare , necaz , ciudă , mânie . [ Var . : ( reg . ) năduh s .
NAȚIÚNE , națiuni , s . f . Comunitate stabilă de oameni , istoricește constituită ca stat , apărută pe baza unității de limbă , de teritoriu , de viață economică și de factură psihică , care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune . [ Pr . : - ți - u - ] [ Var . : ( înv . ) náție s .
NARCISÍSM s . n . Admirație și dragoste exagerată față de propria persoană fizică , care constituie adesea o stare
NATÚRĂ , naturi , s . f . 1. Lumea materială ; univers , fire ; totalitatea ființelor și a lucrurilor din Univers ; p . restr . lumea fizică înconjurătoare , cuprinzând vegetația , formele de relief , clima . 2. Ansamblul legilor după care se dezvoltă Universul ; Universul considerat ca o forță activă , creatoare , condusă după anumite legi . 3. Ansamblu de însușiri pe care o ființă le are din naștere , care rezulta din conformația sa și care o caracterizează , constituind esența sa ; fel propriu de a fi al cuiva ; fire , temperament . 4. Caracter specific al unui lucru , însușire caracteristică ;
NEESENȚIÁL , - Ă , neesențiali , - e , adj . Care nu constituie partea cea mai importantă a unei probleme sau a unui lucru , care nu ține de esență ( 1 ) ; ( rar ) inesențial . [ Pr . : - ți - al ] - Ne - + esențial ( după engl . non -
NELEGIUÍT , - Ă , nelegiuiți , - te , adj . ( Despre oameni ) Care comite nelegiuiri ; ( despre acțiuni , atitudini etc . ale oamenilor ) care constituie , reprezintă o nelegiuire ; ticălos , infam . - Ne - +
NENOROCÍT , - Ă , nenorociți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care se găsește într - o situație vrednică de plâns , care este lipsită de noroc , de fericire , care are de îndurat un mare necaz , o mare suferință ; ( om ) nefericit . 2. Adj . ( Despre situații ) Care inspiră milă , tristețe ; vrednic de plâns , dureros , trist , jalnic . 3. Adj . Care aduce sau constituie o nenorocire ( 2 ) ; dezastruos , funest , nefast , tragic . 4. Adj . , s . m . și f . ( Om ) ticălos , de nimic . - V.
NEOCÓRTEX , neocortexuri , s . n . ( Anat . ) Porțiune din creier care filogenetic este cea mai recentă și constituie la om cea mai mare parte a scoarței cerebrale . [ Pr . : ne -
NEOFALÍNĂ s . f . Produs obținut la distilarea țițeiului , constituind un amestec de benzen cu benzină ușoară , întrebuințat la curățarea materialelor textile , a parchetului etc . [ Pr . : ne -