|
|
||
Vezi și:CIOCĂNAR,
MUNCITOREȘTE,
MUNCITORESC,
MUNCITORIME,
ARTIFICIER,
FEROVIAR,
FIERAR,
LOCK-OUT,
SINDICALISM,
SOCIALISM
... Mai multe din DEX...
MUNCITOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MUNCITÓR, -OÁRE, muncitori, -oare, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care munceşte. (În concepția marxistă) Clasa muncitoare = (în capitalism) proletariat; (în socialism) clasă socială alcătuită din totalitatea oamenilor care muncesc în producție, folosind direct mijloacele de producție proprii mașinismului și industriei moderne, și care constituie forța conducătoare a societății. ** P. ext. Harnic, activ, zelos. 2. S.m. și f., adj. (Persoană) care ia parte nemijlocit în procesul obținerii bunurilor materiale, la întreținerea și la repararea acestora sau în procese de muncă similare acestora; p. gener. persoană care desfășoară o muncă fizică (în industrie) (1). 3. Adj., s.m. și f. (Înv.) Persoană care torturează, chinuiește, căznește. - Munci + suf. -tor.Sursa : DEX '98 Muncitor ≠ leneș, trândav, trântorSursa : antonime MUNCITÓR s., adj. 1. s. lucrător, (înv.) uvrier. (\~ într-o uzină.) 2. adj. v. harnic.Sursa : sinonime muncitór adj. m., s. m., pl. muncitóri; f. sg. și pl. muncitoáreSursa : ortografic MUNCIT//ÓR^2 \~oáre (\~óri, \~oáre) 1) Care munceşte. Om \~. Popor \~. 2) Care munceşte mult și cu folos; harnic; vrednic. /a munci + suf. \~torSursa : NODEX MUNCIT//ÓR^1 \~oáre (\~óri, \~oáre) m. și f. Persoană care munceşte, producând bunuri materiale; lucrător. /a munci + suf. \~torSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MUNCITORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentru MUNCITOR. Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) ... a-nvins pustia ! Bătrîn de june încă, iertatul meu părinte Cătă la cer și zise : — «Oh ! Fie-ți milă, sfinte, De bietul muncitor !» Atunci veni la dînsul trimisul ce desface Și-i zise : «Ia-ți iertarea : ești liber ; du-te-n pace La bunu-ți Creator ... și nu-mi pasă de loc de a lor silă ! Oh !... iat-o vine ! ! vine ! ! — O, Doamne ! fie-ți milă De bietul muncitor Alexei Mateevici - Muncitorul Muncitorul de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Muncitorul , de Cezar Bolliac Muncitorul , de Alexei Traian Demetrescu - Muncitorilor Traian Demetrescu - Muncitorilor Muncitorilor de Traian Demetrescu Informații despre această ediție Această lucrare este incompletă. Ne puteți ajuta adăugând completările necesare. Vezi și modificarea textelor , manualul de stil , paginile de ajutor . Vor răsări, ca niște astre, Senine lumi cu oameni noi; Și-n vremile acele sfinte Pămîntul poate va fi raiu: Vor răsuna mai dulci cuvinte În cîntecile lor de Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ... ... din lucrul vostru Și dăm peste-al lipsei chin. Ca un dobitoc de muncă, Ca copaciul roditor, Ca rodirea dintr-o luncă Voi striviți pe muncitor. El și fiii, și soție, Boul, vaca și viței, Toți sunt zestre pe moșie : Robi ai muncii, robi ai ei. Sunteți veseli cînd ne vindeți ... Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei ... totuși voiesc cu orice preț să mai jertfească Venerei -- căci trebuie să petreacă; și nu va fermeca, nu va avea o influență sugestivă asupra unui muncitor care nu-i nici scurs, nici enervat, căci n-a făcut nici abuzuri și nici nu duce o viață trândavă și pentru care ... Ion Luca Caragiale - Cum stăm... Ion Luca Caragiale - Cum stăm... Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ... Ion Luca Caragiale - Cum stăm Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ... Ion Luca Caragiale - Partea poetului Ion Luca Caragiale - Partea poetului Partea poetului de Ion Luca Caragiale „Nehmt hin die Welt!... â€� SCHILLER „Luați-vă lumea! a strigat domnul; luați-o, oamenilor! a voastră să fie ca moștenire-n vecii vecilor! și frățește v-o-mpărțiți!â€� S-au repezit care mai de care cu mânile-ntinse să-și apuce partea; mișunau tineri și bătrâni. Plugarul se duse spre roadele câmpului; Vânătorul porni să bată pădurile; Neguțătorul își înfundă hambarele; Viierul își alese zeama nobilă; Regele puse streji la poduri și drumuri și zise: «Dați-mi dijma !» Într-un târziu, după ce se isprăvise-mpărțeala, iată vine și Poetul din depărtări... Nimic nu mai rămăsese de apucat; pretutindeni toate aveau stăpân. — Vai! eu singur — strigă el cu mâhnire — eu singur fusei uitat, eu, cel mai supus copil al tău! Și-ngenunchie înaintea domnului, care-i răspunse: — Dacă te-ai desfătat în lumea visurilor, ce stric eu? Unde erai când s-a-mpărțit pământul? — La tine eram! zise Poetul. Ochiul meu țintea la fața ta; urechea mea la armonia cerurilor... Iartă sufletului care, îmbătat de lumina ta, nesocoti cele pământești! — ... Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați ... iau cu mine, sus, Și să te duc la mine, Departe, unde lacrimi nu-s, În zări în veci senine. V Este ceasul cînd truditul Muncitor voios aruncă La o parte grija zilei Și uneltele de muncă ; S-au întors de la pășune Liniștitele cirezi, Umbre cresc pe nesimțite Prin grădini ... Ioan Slavici - Barbaria modernă ... meni nu cere ca să-l ajutăm și să-l apÄ•răm și pe el? Românul acesta e om al iubiriÄ de ordine, blajin și muncitor, se mulțumesce cu puțin, ba suportă tĂ³te cu îndelungatărăbdare și a dovedit cu prisos, că e cu desÄ•vîrșire capabil de desvoltare ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUNCITORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 209 pentru MUNCITOR. ... CIOCĂNÁR , ciocănari , s . m . 1. Muncitor într - o echipă de nituit cu mâna ; muncitor calificat care lucrează cu un ciocan ^1 ( mecanic ) . 2. ( Depr . ) Muncitor ... MUNCITORÉȘTE adv . Ca muncitorii ( 2 ) , în felul muncitorilor . - Muncitor ... MUNCITORÉSC , - EÁSCĂ , muncitorești , adj . Care aparține muncitorilor ( 2 ) , privitor la muncitori . - Muncitor ... MUNCITORÍME s . f . Totalitatea muncitorilor ( 2 ) ; mulțime de muncitori . - Muncitor ... ARTIFICIÉR , artificieri , s . m . 1. Muncitor sau militar specializat în manipularea explozivelor . 2. Muncitor ... Adj . ( Despre întreprinderi , instalații , transporturi ) De cale ferată , în legătură cu calea ferată , care se face pe calea ferată . 2. S . m . și f . , adj . ( Muncitor , funcționar , salariat ) de la căile ferate . [ Pr . : - vi - ar ] FEROVIÁR , - Ă , feroviari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre întreprinderi , instalații , transporturi ) De ... ... FIERÁR , fierari , s . m . 1. Muncitor care se îndeletnicește cu prelucrarea la cald a fierului sau a altor metale ; faur ^2 , făurar ^2 , covaci , covali . 2. ( Adesea ... LOCK - OUT - OUT subst . Închidere a unei întreprinderi și concedierea în masă a muncitorilor pe timp limitat pentru a - i forța pe muncitori să accepte anumite condiții ( renunțarea la grevă , renunțarea la pretenția de mărire a salariilor sau acceptarea reducerii lor , limitarea drepturilor sindicale etc . ) . [ Pr . : lóc - a ? t ] - Cuv . SINDICALÍSM s . n . 1. Doctrină anticapitalistă de la sfârșitul sec . XIX și începutul sec . XX , care considera sindicatele cea mai puternică formă de organizare a muncitorilor și unica organizație necesară în lupta pentru construirea unei societăți noi ; anarhosindicalism . 2. Sistem de organizare a muncitorilor prin mijlocirea sindicatelor ; mișcare SOCIALÍSM s . n . 1. Ansamblul doctrinelor social - politice care urmăresc reformarea societăților umane prin desființarea proprietății private asupra mijloacelor de producție și de schimb și punerea acestora sub controlul statului . 2. ( În teoria marxistă ) Orânduire socială bazată pe exercitarea puterii politice de către clasa muncitoare aliată cu celelalte clase și categorii sociale muncitoare , pe proprietatea socială asupra mijloacelor de producție și pe realizarea retribuției potrivit principiului " de la fiecare după capacități , fiecăruia după munca depusă " . [ Pr . : - ci - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||